Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Eseu  Sageata  Cronica insolită

Capitala spionilor


Matei Vişniec

17.07.2010
RFI România, iulie 2010
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Dimineaţa deja caniculară de iulie la Viena... Un avion vine ca o fantomă şi aterizează discret. Nu e un avion ca toate celelalte, de altfel turnul de control îl dirijează spre o zonă extrem de bine păzită a aeroportului, la o distanţă respectabilă de ziarişti şi de mediile de informare. După o vreme, un alt avion aterizează în aceleaşi condiţii de mister şi protecţie maximă... Al doilea avion este "parcat" nu departe de primul. Al doilea avion este unul american, primul este rus. Schimbul de spioni poate începe. Un autobuz negru îşi face apariţia. Are geamurile fumurii, persoanele care sunt înăuntru nu pot fi deci zărite. 11 oameni ies din avionul american şi urcă în avionul rus, în timp ce 4 oameni ies din avionul rus şi urcă în cel american...

Nu, ceea ce povestesc eu aici nu este un film, s-a întâmplat cu adevărat pe data de 9 iulie 2010 în capitala Austriei. Statele Unite şi Rusia au procedat la primul lor schimb de spioni de la încheierea aşa-zisului război rece. Şi totuşi, acest tip de secvenţă ne este extrem de familiară, avem impresia că am mai văzut-o în tot felul de filme americane sau occidentale. Cadru cu cadru, intrăm aproape în ficţiune... cu atât mai mult cu cât schimbul s-a operat la Viena, în Austria, Ori, Viena a fost întotdeauna o platformă de acţiune a spionilor internaţionali, încă din secolul al XIX-lea, pe vremea imperiului austro-ungar. Vienei i s-a mai spus "capitala spionilor" chiar şi după destrămarea imperiului, după primul război mondial. Cei zece ruşi arestaţi în Statele Unite pentru spionaj au putut deci pleca în ţara lor, în timp ce Moscova le-a livrat occidentalilor patru prizonieri ruşi, dintre care trei fuseseră condamnaţi pentru spionaj în favoarea Statelor Unite şi a Marii Britanii. Dintre cei patru ruşi puşi în libertate şi schimbaţi cu această ocazie. Unul, pe nume Igor Sutiaghine, este un expert în armament strategic şi fusese condamnat la 15 ani închisoare pentru spionaj în favoarea Statelor Unite.

Totul e bine când se termină cu bine, ar putea exclama spectatorii acestui film care s-a desfăşurat "live" pe aeroportul de la Viena. Şi mai ales, ce bine că în acest moment relaţiile dintre americani şi ruşi sunt excelente. De altfel ambele părţi au ţinut să rezolve repede această problemă şi să pună capăt acestei afaceri.

Dincolo de seninătatea cu care s-a încheiat acest episod merită să observăm şi un anume cinism de care dau dovadă cele două părţi. Nimeni nu-şi pune probleme morale în acest context pentru simplul motiv că... fenomenul spionajului s-a banalizat. Într-un mod sau altul toată lumea spionează pe toată lumea, cu mijloace mai subtile sau mai grosolane. La începutul acestui an serviciile secrete britanice denunţau într-un raport spionajul economic şi industrial chinez... Să nu credem însă că spionajul în zilele noastre se suprapune pe vechea confruntare a celor două foste blocuri, lumea comunistă pe de o parte şi Occidentul pe de altă parte. Ţările occidentale practică spionajul industrial şi economic şi între ele pe fondul unei teribile concurente în domenii de mare specialitate cum ar fi tehnologia aerospaţială.

Eu, personal parcă am totuşi o nostalgie pentru epoca în care Occidentul schimba spioni ruşi prinşi pe teritoriul occidental pentru a elibera dizidenţi ruşi scoşi din Gulag. Astăzi schimbul este mai sec, spioni contra spioni.
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer