22.05.2003
Dacă în literatură sau teatru se tot vorbeşte despre generaţia "nouăzecistă", de ce nu am căuta concretizarea acestui fenomen şi în muzică. Pentru că este vorba despre aceiaşi artişti care au avut atât şansa cât şi neşansa de a se afirma în România anilor '90, în care libertatea de a alege a dus la creşterea unei generaţii prea puţin ajutate în afirmare de societate.

Considerată una dintre cele mai importante pianiste ale generaţiei sale, Oxana Corjos este unul dintre puţinii interpreţi români afirmaţi după 1990 cu o activitate concertistică şi un repertoriu impresionante, care au ales să nu părăsească România. În ultimii ani a susţinut peste 50 de concerte în colaborare cu majoritatea orchestrelor simfonice din ţară, sub bagheta unor importanţi dirijori români şi străini. Pianistul Dan Grigore afirma despre ea: "Am recunoscut în ea un talent cu totul special în peisajul nostru pianistic, o interpretă de un deosebit curaj, de o mare capacitate tehnică."



Născută în 1968 într-o familie de muzicieni, Oxana Corjos şi-a finalizat studiile la Universitatea de Muzică din Bucureşti, unde a fost discipola pianistului Dan Grigore. Este laureată a concursurilor de la Senigallia (1981, 1983), Barcelona (1984), Roma (1991) şi a fost distinsă cu premiul "Cella Delavrancea" pentru merite în domeniul culturii (1992). A apărut în numeroase emisiuni de radio şi televiziune şi a realizat înregistrări speciale pentru Radiodifuziunea Română cu lucrări de Mozart, Richard Strauss, Prokofiev etc.

Deţinătoare a unui repertoriu concertistic vast, pornind de la Bach şi Mozart şi ajungând la Rachmaninov şi Richard Strauss, Oxana Corjos excelează în interpretarea celor două concerte de Brahms. "Cântând muzica lui Brahms, ea pare a fi hotărîtă să se impună prin personalitate şi tenacitate", scria muzicologul Grigore Constantinescu încă din 1989. Deşi a parcurs atât în concert, cât şi în recital programe de o mare diversitate stilistică, Oxana Corjos are o înclinaţie deosebită pentru piesele de mare virtuozitate. În ultimul timp, Oxana Corjos a evoluat şi pe scene prestigioase din afara României (Italia, Elveţia), cel mai recent recital având loc cu un succes fulminant la istorica Tonhalle din Zurich. Pianistica Oxanei Corjos este caracterizată de fermitate şi dezinvoltură, cărora li se alătură un excepţional simţ al timpului muzical şi o inteligentă urmărire a independenţei planurilor. Amplul registru expresiv, căruia i se alătură un dar narativ evident şi un autentic rafinament în înţelegerea textului muzical sunt doar câteva dintre calităţile care o recomandă publicului.



În paralel cu activitatea concertistică, Oxana Corjos predă la catedra de pian a Academiei de Muzică din Bucureşti. În ultimul timp, a concertat şi pe scene prestigioase din afara României (Italia, Spania, Republica Moldova, Elveţia) cea mai recentă evoluţie având loc la Tonhalle din Zurich.

(Oltea Şerban-Pârâu)


*****

Extrase de presă

"Ar fi o bucurie pentru noi să ascultăm Ciacona lui Bach, mereu într-o asemenea viziune. Asta-i averea noastră, ăsta-i tezaurul României sub raport pianistic (...). Oxana Corjos - ce minunată a fost... cum a cântat Ciacona... mi-a rămas în minte toată noaptea cum a cîntat din Bach, versiunea aceea a lui Busoni..." (Muzica şi spectacolul lumii - 1998, Iosif Sava).


"Cred că Oxana este cea mai bună solistă de pian din România" (Cotidianul, iulie 2000, Dan Grigore).

"Oxana Corjos şi a ei viziune originală asupra Rapsodiei pe o temă de Paganini ni-l înfăţişează pe Rachmaninov mai degrabă drept contemporan al lui Prokofiev (...) decât ca urmaş al lui Ceaikovski. Pianistica acestei tinere soliste are un soi de incisivitate ce alungă şi grandilocvenţa şi sentimentalismul unor astfel de lucrări" (Adevărul, decembrie 2001, Luminiţa Vartolomei).

"...remarcabil elanul realizării; ...ca şi inteligenţa susţinerii muzicale, aplombul pianistic atât de necesare realizării unei partituri atât de pretenţioase - Rapsodia pe o temă de Paganini" (Actualitatea Muzicală, ianuarie 2002, Dumitru Avakian).

"Senzaţia de uşurinţă tehnică a dominat de la un capăt la celălalt concertul, condus cu un aer de romantism meditativ, introvertit, inducând publicului o senzaţie de calm, de serenitate. La un moment dat, impresia că Oxana Corjos personifică însuşi prototipul muzicianului romantic a devenit extrem de puternică. Un rubato controlat, echilibrat, potenţat de brilianţa tehnică (...) muzicalitatea rară din cadenţă si ţinuta deosebită a celor două bisuri (...) ne-au confirmat, dacă mai era nevoie, faptul că Oxana Corjos este un muzician autentic, experienţa concertistică începând să-şi spună cuvântul în prezentarea unor versiuni interpretative din ce în ce mai originale" (Ziarul de duminică, februarie 2002, Daria Filimon).

"O gândire profundă, o tehnică fără probleme şi o concepţie unitară în versiunea extrem de personală şi de convingătoare pe care Oxana Corjos ne-a propus-o în Concertul pentru pian si orchestră de Schumann. (...) Publicul a părăsit sala cu convingerea că mai există în ţară interpreţi de marcă din generaţia tânără. Orice apariţie pe scenă este atât pentru ea cât şi pentru auditoriu o experienţă marcantă şi pentru un act artistic autentic, acesta este esenţialul" (Actualitatea Muzicală, martie 2002, Oltea Şerban-Pârâu) .

"Interpretările ei sunt pline de culori şi contraste, dovedind că este o autentică profesionistă, dar deasemenea, şi în primul rând, o puternică personalitate artistică. Ii prezic o carieră de primă clasă" (Bucureşti, iunie 2002, Cristian Mandeal).



PS: Puteţi să o contactaţi pe Oxana Corjos la: [email protected]


·

··»Ascultaţi în interpretarea Oxanei Corjos

"La serenade interrompue" de Claude Debussy (2,39 Mb)

"General Lavine eccentric" de Claude Debussy (2,57 Mb) şi

"Coral Jesus Bleibet Meine Freunde " de JS Bach (3,16 Mb)

0 comentarii

Publicitate

Sus