Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Eseu  Sageata  Comicopolis

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

New York = Metropolis [ZI] + Gotham [NOAPTE]


Genţiana Dumitraşcu

18.10.2018
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
COMICS LOVE N.Y.
New York - ul este cu siguranţă oraşul care este întâlnit cel mai des în benzile desenate americane, fiind, frecvent, cadrul folosit pentru desfăşurarea acţiunii acestora şi având numeroase interpretări de-a lungul timpului. Este spaţiul unde a luat naştere industria benzilor desenate moderne, dar şi locul unde şi-a făcut apariţia, în anul 1938, Superman, primul super-erou creat de DC Comics. Interpretări ilustrate ale oraşului apar, mai întâi, în ziarele New York World şi New York Morning Journal, fondate de William Randolph Hearst şi respectiv, Joseph Pulitzer, pentru ca, începând cu anii 1930, New York-ul să apară în benzi desenate publicate independent de ziarele cotidiene. În această metropolă au luat naştere autori importanţi de bandă desenată, precum Stan Lee sau graficieni, precum Jack Kirby, New York-ul rămânând spaţiul în care se dezvoltă în continuare editurile cele mai importante de profil, DC Comics şi Marvel Comics. De altfel este obişnuită, atât în universul Marvel cât şi în cel DC, aşezarea super-eroilor în cadrul alcătuit de clădiri emblematice sau spaţii cheie din New York. Oraşul a adăpostit pe rând, "războaiele civile", "invaziile secrete", "domniile întunecate" şi "luptele necruţătoare" ale eroilor şi răufăcătorilor săi, realizatorii benzilor desenate alegând să-l contureze, într-un mod extrem, ca fiind nu centrul Lumii, ci centrul Universului. New York este coloana vertebrală a lumii create de Marvel şi DC, acestea considerându-l cel mai potrivit cadru pentru personajele lor iconice.
 
Imagine din banda desenată Spider-Man
 
Mediu prolific pentru universul benzii desenate, trecând printr-o serie întreagă de abordări (de la ipostaza în care este înfăţişat într-o lumină exagerat pozitivă la cea în care este prezentat veşnic adâncit în întuneric), fie că îşi poartă numele sau îi este atribuită o denumire fictivă, New York-ul, prin varietatea peisajului urban şi a colajului de naţionalităţi pe care le adăposteşte, rămâne cel mai des întâlnit cadru şi sursă de inspiraţie pentru ilustratorii americani. Acesta a fost utilizat ca loc de desfăşurare pentru aventurile a numeroşi super-eroi, numele lui fiind utilizat în benzi desenate precum Spiderman, Fantastic Four, Ninja Turtles, Promethea, Julius Knipl, Real Estate Photographer sau purtând pseudonime variate precum Central City (The Spirit), Metropolis (Superman), Gotham (Batman).
 
Aflându-se în puternic contrast cu tristeţea care reiese din peisajul urban al Gotham-ului, lumea New York-ului în care îşi face apariţia Wonder Woman[1], una dintre primele super-eroine, este strălucitoare şi optimistă, precum cea a lui Superman, sintetizând valorile Americii de după cel de-al doilea Război Mondial. Atât oraşul cât şi industria sa sunt înfăţişate într-o lumină aurie, precum în fotografiile din perioada de glorie a zgârie-norilor, în care noile structuri erau înfăţişate în mod simbolic în lumina tulbure a zorilor de zi.
 
Metropolis
Metropolis, oraşul timidului Clark Kent, purtând numele distopiei urbane futuriste a lui Fritz Lang, apare în banda desenată Superman începând cu anul 1938. Prezentat aproape întotdeauna în lumina zilei (iar în rarele situaţii în care este înfăţişat noaptea, se conturează un peisaj urban puternic luminat, un loc sigur, în care frica îşi face apariţia cu greu) metropola lui Superman, Marea Caisă (The Big Apricot) după cum este poreclită, are ca sursa de inspiraţie New York-ul. Asemănările continuă când menţionăm New Troy, insula acoperită de zgârie-nori de înălţimi ameţitoare, similară Manhattan-ului, un spaţiu efervescent, dedicat comerţului şi afacerilor, care adăposteşte clădirile emblematice Emperor Building, Newstime Building, LexCorp Tower (sediul companiei inamicului principal al lui Superman, Lex Luthor) şi, bineînţeles, sediul ziarului The Daily Planet[2]. Pe lângă aceste clădiri, Metropolis-ul adăposteşte atât cartierele Chinatown şi Little Bohemia (considerată capitala artei din Metropolis) cât şi Piaţa Glenmorg, care aminteşte de omoloaga sa, Times Square. Alte locuri importante, care îşi trag inspiraţia din New York sunt: Wireless City Movie Theater, căruia îi corespunde Radio City Music Hall, Hotelul Halldorf, cu evidentul corespondent Waldorf Astoria, Magazinul Lacey\'s, în realitate Macy\'s şi magazinul de bijuterii Spiffany, o clară trimitere la magazinul de bijuterii Tiffany[3].
 
Peisaj urban din oraşul fictiv Metropolis
 
Cu o viziune optimistă asupra viitorului, clădirile erau rezultatul entuziasmului tehnologic, ce permitea ridicarea zgârie-norilor, care, în banda desenată, au înălţimi surprinzătoare reprezentând tot ceea ce părea să existe mai valoros în oameni, în acel moment. Aceste trăsături pozitive îl caracterizează pe Superman, căci, la fel ca în cazul tenebrosului Batman, super-eroul este imaginea oraşului pe care îl apără. Una dintre clădirile emblematice ale Metropolis-ului este, cu siguranţă, clădirea care adăposteşte birourile ziarului The Daily Planet, care a avut diverse abordări estetice pe parcursul anilor de existenţă. Nota comună a variantelor acestei construcţii rămâne macheta globului pământesc, care îşi face apariţia abia în numărul 19 al benzii desenate, element definitoriu, aşezat întotdeauna triumfal pe clădire. În debutul benzii desenate clădirea nu fusese creată, iar Clark Kent lucra la ziarul The Daily Star[4]. Încăperile în care angajaţii ziarului îşi desfăşurau activitatea nu aveau o identitate arhitecturală bine conturată, cum de altfel întreg peisajul urban era, în momentul de debut al acestei benzi desenate, reprezentat doar ca un fundal generic, înfăţişând mai degrabă o idee abstractă de oraş decât o metropolă cu o identitate puternică.
 
Gotham
Gotham, spre deosebire de luminosul şi optimistul Metropolis al lui Superman, a fost prezentat, încă de la debutul acestei benzi desenate, din anii 1940, ca întruchiparea fricii urbane, un loc întunecat, acoperit de un abur misterios, dominat de şoareci şi crime, oraş al cimitirelor şi aleilor periculoase, un adevărat coşmar.
 
Oraşul emblematic al super-eroului Batman, Gotham, cufundat în obscuritate, dominat de tensiuni, corupţie, conflicte şi nu în ultimul rând de crimă, în care domneşte un profund sentiment de decadenţă, are ca surse de inspiraţie oraşele americane Detroit, Chicago şi New York. În scenariul acestei benzi desenate, clasele respectabile, din care fac parte şi membrii familiei prospere Wayne, părinţii tânărului protagonist, sunt puse în pericol când se aventurează în cartierele greşite din Gotham, care sunt în general caracterizate de întuneric, abandon şi criminalitatea clasei de jos.
 
Schiţa Muzeului Flugelheim, o formă brutală mai apropiată de o locomotivă decât de imaginea Muzeului Guggenheim, realizată de Anton Furst, pentru decorurile peliculei "Batman", în viziunea lui Tim Burton, din anul 1989
 
Oraşul fictiv este inseparabil de naraţiunea logică a personajului principal, fiind nu doar un cadru pentru desfăşurarea nenumăratelor episoade, dar şi o condiţie necesară luptelor duse de Batman împotriva numărului crescut de infracţiuni. De altfel, povestea originii personajului principal este strâns legată de acest oraş şi poate exista doar într-un decor schimbător, înspăimântător şi tenebros. Dacă în timpul zilei Bruce Wayne pare depăşit de problemele generate de sărăcie şi corupţie, cu care se confruntă Gotham-ul, (în ciuda activităţilor caritabile pe care le desfăşoară Fundaţia Wayne), în timpul nopţii, alter ego-ul său întunecat reuşeşte să câştige, în mai multe rânduri, conflictul pe care îl duce cu răufăcători precum Joker-ul, Pinguinul, Iedera Otrăvitoare sau Ra's al Ghul[5]. Metropola, cunoscută pentru capacitatea sa de a corupe suflete, este mereu acoperită de întuneric, civilizaţia părând a înceta să existe în timpul nopţii.
 
Dintre ecranizările benzii desenate merită menţionat lung-metrajul Batman, din anul 1989, în care regizorul Tim Burton propune, pentru versiunea sa a oraşului super-eroului, un decor gotic, plin de clădiri Art Nouveau şi Art Deco. Deşi Gotham este asociat mereu cu un mult mai întunecat New York, spaţiul urban rezultat al metropolei aflate în declin, are, totodată, ca puncte de inspiraţie şi oraşele Los Angeles, Pittsburg, Tokyo sau Hong Kong. Fosta grandoare a oraşului este aproape imposibil de recunoscut, după ani întregi în care Gotham-ul a fost dominat de criminalitate, transformându-l într-o aşezare distopică, murdară, aproape imposibilă de locuit [6]. Oraş al extremelor, Gotham este descris de Anton Furst, artistul care s-a ocupat de decorurile peliculei, într-un interviu pentru revista Time:
 
 " [...] ne-am dorit să realizăm odată cu Gotham cea mai urâtă şi neprimitoare metropolă inventată. Ne-am imaginat cum ar arăta New York-ul fără existenţa unui plan urbanistic. Un oraş dominat de crime, având în componenţa sa un amalgam de stiluri arhitecturale. Un eseu despre urâţenie. De parcă Iadul ar fi erupt prin paviment."[7]
 
O influenţă puternică asupra arhitecturii clădirilor prezentate în film a fost şi " Metropolis"- ul regizorului Fritz Lang, distopia realizată în anul 1927, dominată de clădiri masive, cu trăsături clasice, german-expresioniste şi structuri Art Deco, care conturează un univers condus de o autoritate complet indiferentă la adresa condiţiei omului de rând.
Oraşul creat este dominat de expresia dramatică a catedralei, mai înaltă decât un zgârie-nori, despre care Anton Furst declara că îşi are punctul de plecare în arhitectura lui Gaudi. Artistul menţionează că a dorit, de asemenea, să adauge clădirii trăsături influenţate de imaginea fortăreţelor japoneze, pentru a realiza o construcţie credibilă, înaltă de 300 de metri.
 
Bibliografie:
AHRENS, Jörn şi Arno Meteling. Comics and the City. Urban Space in Print, Picture and Sequence. New York: Continuum, 2010.
VAN DER HOORN, Mélanie. Bricks & Ballons, architecture in comic-strip form. Rotterdam:010 Publishers, 2012.
MEDINA, Samuel. "The Architecture of the Comic Book City". Architizer (2011), articol disponibil la:
http://architizer.com/blog/the-architecture-of-the-comic-book-city/
PORTILLA, Daniel. "Films & Architecture: ,Batman\'". Archdaily (2012), articol disponibil la:
http://www.archdaily.com/300958/films-architecture-batman
PRICHETT, Chris. "Metropolis: Architecture reflecting Personality". Architecture and comics (2011), articol disponibil la:
http://architectureandcomics.blogspot.ro/2011/04/metropolis-architecture-reflecting.html
STAMP, Jimmy. "Batman & Architecture: The Dark Knight Rises and Gotham\'s Buildings fall". ArchDaily (2012), articol disponibil la:
http://www.archdaily.com/256839/batman-architecture-the-dark-knight-rises-and-gothams-buildings-fall
BURTON, Tim. Batman, (Statele Unite ale Americii: Guber-Peters Company, film lansat pe data de 19 iunie 1989).
LANG, Fritz. Metropolis, (Germania: UFA, film lansat pe data de 10 ianuarie 1927).
 


[1]Super-eroina creată de DC Comics şi-a făcut apariţia în revista All Star Comics, în numărul 8, din Decembrie 1940. Personajul său este bazat pe identitatea unei prinţese amazoane, creatorii săi inspirându-se din mitologia greacă (deşi recent artiştii care au ales să o înfăţişeze i-au modificat parţi din istoria sa, iniţial Wonder Woman a luat naştere din sculptura din clei a reginei Hippolyta, care a fost adusă la viaţă, oferindu-se puteri supranaturale de către zeii greci). În lumea din care provine, Wonder Woman este cunoscută sub numele Prinţesa Diana din Themiscira, ascunzandu-şi identitatea sub numele Diana Prince.
Samuel Medina, "The architecture of the comic book city", Achitizer (2011): http://architizer.com/blog/the-architecture-of-the-comic-book-city/
[2] Chris Pritchett, "Metropolis: Architecture reflecting personality", Architecture and comics (2011): http://architectureandcomics.blogspot.ro/2011/04/metropolis-architecture-reflecting.html
[3] Prichett, "Metropolis"
[4] Jimmy Stamp, "Batman & Architecture: The Dark Knight Rises and Gotham\'s Buildings Fall", Archdaily (2012): http://www.archdaily.com/256839/batman-architecture-the-dark-knight-rises-and-gothams-buildings-fall
[5] William Uricchio, "The Batman\'s Gotham City TM: Story, Ideology, Performance".
Jörn Ahrens şi Arno Meteling, Comics and the City. Urban Space in Print, Picture and Sequence (New York: Continuum.), 2010, 119.
[6] Daniel Portilla, "Films& Architecture: \'Batman\' ", Archdaily (2012): http://www.archdaily.com/300958/films-architecture-batman
[7] " [...] make Gotham City the ugliest and bleakest metropolis imaginable. We imagines what New York City might have become without a planning commission. A city run by crime, with a riot of architectural styles. An essay in ugliness. As if hell erupted through the pavement and kept on going."
Patt Finn, "Architecture at the Movies: An Exploration of Gotham City, Urban Dystopia", Architizer (2016): http://architizer.com/blog/gotham-city-in-cinema-an-exploration-in-urban-dystopia/
 

Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer