Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Proză scurtă  Sageata  Poveştile fetei nesăbuite

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Poveştile lui. De citit la cafea


Rozana Mihalache

03.01.2010
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Prima oară l-am văzut la Târgul de carte din toamnă. Era îmbrăcat gros şi trecea, anonim, printre ceilalţi vizitatori. Cineva ne-a făcut cunoştinţă. Cumva, ştiam că n-o să-şi mai amintească de mine, lucru firesc de altfel, din moment ce eram unul din sutele de chipuri care îi invadau lumea în fiecare zi.

Mai târziu, în iarna aceluiaşi an, l-am zărit în pasaj la Universitate. Vechiul pasaj. Cel cu anticariatele...
I-am zâmbit doar şi mi-a răspuns tot cu-n zâmbet. La fel de firesc. Evident că habar n-avea cine sunt.

Două toamne au trecut până ne-am întâlnit din nou, la redacţia unde se întâmpla să lucrăm împreună. I-am întins mâna, m-am prezentat, i-am spus că îl iubesc de când mă ştiu şi îl respect foarte mult. A râs şi m-a sărutat patern pe frunte.
L-am întrebat cum de reuşeşte să scrie la fel de frumos şi cu pildă în fiecare zi.
Mi-a răspuns că trebuie să-ţi iubeşti meseria. Şi a plecat.

Ştiu că nici data viitoare nu-şi va aminti de mine.
În lumea lui, mă număr printre cei ce-l citesc dimineaţa la cafea.
Nimic mai adevărat.
Doar că în lumea mea, el este cel care m-a învăţat prima "lecţie de jurnalism", arătându-mi de fapt ceea ce ştiam deja şi poate că mi-era prea teamă să recunosc.
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer