Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Proză scurtă  Sageata  Poveştile fetei nesăbuite

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Beautiful day


Rozana Mihalache

28.02.2010
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Beautiful day
- scenariu de scurt metraj -
După o idee de Iulia Enculescu

FADE IN

1. Exterior. Şosea. Zi


ŞERBAN (50, înalt, cu barbă) stă sprijinit de un copac la marginea unei şosele pustii, din afara unui orăşel de provincie. Lângă el sunt o bicicletă şi un rucsac. Este îmbrăcat sport, cu un trening bleumarin şi adidaşi negri. Fumează o ţigară cu filtrul rupt şi îşi îndepărtează nervos bucăţile de tutun rămase pe buze. Îşi freacă tâmplele şi îşi încreţeşte fruntea părând preocupat de ceva, îndurerat. Ia rucsacul de lângă el şi îl deschide. Înăuntru sunt câteva haine, o sticlă cu apă şi un pachet de biscuiţi. Începe să caute pe fundul rucsacului şi scoate 3 flacoane cu medicamente. Îşi pune câte două pastile din fiecare în palmă şi le înghite. Se lipeşte cu capul de copac şi respiră uşor. Se aude soneria unui telefon mobil. ŞERBAN îl scoate din buzunarul pantalonilor, se uită pe ecran şi nu răspunde. Lasă telefonul pe pământ, în spatele copacilor. Îşi închide rucsacul, îl prinde de bicicletă şi pleacă.

TAIE


2. Exterior. Şosea. Zi

ŞERBAN pedalează încet, moleşit de oboseală. Din când în când îşi mai şterge fruntea de transpiraţie şi mai bea o gură de apă.
Trece de o curbă cu bicicleta şi aproape loveşte un om întins pe şosea. Încetineşte după câţiva metri, se uită în spate şi se opreşte. Îl vede pe ANDREI (20, statură mijlocie, aer boem). Este îmbrăcat în jeanşi şi o bluză roşie din bumbac. Poartă tenişi în picioare. Pare tulburat de apariţia biciclistului, dar nu se uită după el. Ţine mâinile pe lângă corp şi se uită la cer. Stă aşa câteva secunde şi apoi se ridică în şezut. Se uită la nori şi se aşează din nou pe şosea. Este nehotărât cu privire la felul în care să-şi pună până la urmă mâinile. Încearcă să şi le împreuneze pe burtă dar renunţă şi alege poziţia iniţială, cu ele pe lângă corp. Îşi strânge şi îşi desface pumnii. Îşi umezeşte buzele cu limba.
ŞERBAN îl priveşte şi se freacă cu degetele de la mâna dreaptă pe frunte, parcă nefiind decis dacă să se întoarcă sau nu. Până la urmă se apropie mergând pe lângă bicicletă de locul în care stă ANDREI. Tânărul îl priveşte o dată şi îl ignoră. ŞERBAN lasă bicicleta pe marginea drumului şi îşi dă rucsacul jos. ANDREI se uită la cer. ŞERBAN scoate un pachet de ţigări din rucsac. Îi oferă una şi băiatului, dar este refuzat. Biciclistul ia o ţigară căreia îi rupe filtrul şi o aprinde. Trage din ea puternic în piept.

ŞERBAN
E bine că rezişti tentaţiei.

ANDREI dă din umeri.

ŞERBAN
Ce faci aici, băiete?

ANDREI
Aştept.

ŞERBAN îşi mijeşte ochii şi se uită în ambele direcţii ale şoselei. Pustiu. Se aşează în şezut lângă ANDREI.

ŞERBAN
Aham. Te... te deranjează dacă stau şi eu cu tine?

Tânărul nu-i răspunde. ŞERBAN se aşează în aceeaşi poziţie cu ANDREI şi se uită şi el în sus. Trec câteva secunde.

ŞERBAN
E cam pustiu locul. Trece cineva pe-aici?

ANDREI
(sarcastic)
Nu, numai biciclişti.

ŞERBAN zâmbeşte în colţul gurii şi nu mai zice nimic. ANDREI întoarce capul spre el.
ŞERBAN închide ochii.

ANDREI
Ce faci?

ŞERBAN
Păi... aştept...

ANDREI ridică din umeri. Cei doi rămân nemişcaţi câteva secunde.

ŞERBAN
Tu nu stai bine, să ştii. Mă gândesc că dacă trece cineva cu maşina s-ar putea să te vadă şi să te ocolească. Aşează-te mai pe centru ca să n-aibă timp să reacţioneze.

ANDREI
Da' nu mai bine mergi tu cu sfaturile tale în altă parte?
(ca pentru el)
Biciclistu' lu' peşte.

TAIE


3. Exterior. Şosea. Seară

ANDREI şi ŞERBAN stau în acelaşi loc. ANDREI îşi ţine braţul peste ochi şi dă neliniştit din picior. ŞERBAN stă în şezut şi îşi ţine unul din adidaşi în mână. Îi desface şireturile şi le prinde la loc.
E transpirat şi tras la faţă. De după curba de unde se ivise şi el apare un trabant care merge cu zguduituri. ANDREI şi ŞERBAN se uită spre maşina care se îndreaptă spre ei. Şoferul trabantului îi ocoleşte intrând pe jumătate într-un şanţ şi se opreşte. Scoate capul pe geamul maşinii. Are un aer de tăntălău, poartă un maiou, salopetă şi şapcă. Are în jur de 40 de ani.

ŞOFERUL
(către cei doi şi scărpinându-se în cap)
Auziţi, mai e mult până la Izvoare?

ANDREI nu răspunde. ŞERBAN închide un ochi şi strâmbă din nas. Îşi pune adidasul la loc în picior.

ŞERBAN
Cam o oră. Dar în cealaltă direcţie.

ŞOFERUL
Mulţumesc. Să trăiţi!

Şoferul zâmbeşte tâmp, întoarce maşina cu grijă şi pleacă exact în direcţia de unde venise.
ŞERBAN zâmbeşte şi îi face cu mâna.

ANDREI
De ce l-ai minţit?

ŞERBAN nu-i răspunde şi se aşează pe şosea cu mâinile sub cap. ANDREI oftează şi îşi muşcă buzele. Închide şi deschide ochii. Este neliniştit.
De după curbă apare din nou trabantul. Şoferul îi ocoleşte şi scoate mâna dreaptă pe geam când ajunge în dreptul lor, arătându-le graţios degetul mijlociu.
ANDREI şi ŞERBAN încep amândoi să râdă.

ŞERBAN
Se face noapte.

ANDREI
Dacă vrei să pleci, pleacă.

ŞERBAN
Aş cam...

ANDREI vrea să spună ceva şi se răzgândeşte. Se uită la rucsacul mare al lui ŞERBAN.

ANDREI
Auzi, ai o foaie şi un pix?

ŞERBAN
Caută în buzunarul mic. Găseşti acolo.

ANDREI se uită în rucsac şi scoate un carneţel şi un creion. Se apucă să scrie şi să şteargă pe hârtie. ("Draga mea",..."Dragă Ioana"...) Rupe o foaie, o mototoleşte şi o aruncă pe şosea.
Începe să scrie alta, dar se uită la ŞERBAN.

ANDREI
Crezi că mai are rost să-mi iau rămas-bun acum?

ŞERBAN nu-i răspunde. ANDREI se uită lung la el, apoi la copaci şi închide ochii. Zâmbeşte.
ŞERBAN se ridică de pe jos şi îşi scutură praful de pe pantaloni.
ANDREI tresare când îl vede pe ŞERBAN pe punctul de a pleca. Îşi muşcă iarăşi buzele cu nervozitate şi bate darabana cu degetele pe burtă.
ŞERBAN ridică rucsacul de jos şi vrea să îl pună la loc pe bicicletă.

ANDREI
(timid)
Ce faci?

ŞERBAN
Plec.

ANDREI se ridică şi el şi se uită nedumerit la ŞERBAN. Uită hârtiile pe jos. O parte din ele se împrăştie în aer.

ANDREI
Dacă mergi în oraş merg şi eu.

ŞERBAN
Eşti sigur?

ANDREI
Da. Da, sunt sigur.

ŞERBAN
Atunci ia tu bicicleta mea şi mergi înainte. Trebuie să ajungi mai repede.

ANDREI ezită.

ŞERBAN
Hai, ia-o, eu mă descurc. O să vin în spatele tău.

ANDREI
Mulţumesc.

Băiatul se urcă pe bicicletă, îi face cu mâna senin lui ŞERBAN şi începe să pedaleze. Bărbatul se uită după ANDREI.
Îşi mai aprinde o ţigară din care trage un fum şi se întinde la loc pe şosea. Pune mâna stângă pe asfalt şi stă nemişcat. Închide ochii pentru o clipă. Stinge ţigara şi îşi pune mâinile sub cap. Priveşte cerul.

Sfârşit.

FADE OUT
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer