Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Proză scurtă  Sageata  Poveştile fetei nesăbuite

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Fragmente (III)


Rozana Mihalache

06.06.2010
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
De cinci zile nu mă mai recunoşti. Am fost pe rând străina, vizitatoarea amabilă, asistenta medicală, prima ta iubită, mama ta, prima ta nevastă căreia i-ai declarat că o iubeşti, iar eu, în locul ei, am răspuns: "şi eu te iubesc".

El m-a invitat la cină. Am mers la un restaurant amenajat pe un vas. Ne-am plimbat pe Sena în timp ce beam vin roşu şi mi-am amintit de Love In the Afternoon, filmul nostru preferat. I-am povestit şi lui. I-am povestit de noi, de tine, de cât te iubeam.
Ştiam că sunt patetică în discurs, dar i-am zis că am ales să trăiesc viaţa pe care mi-am dorit-o şi că m-am înşelat crezând că am nevoie de o existenţă normală.
Amintirile despre o viaţă inventată nu m-au făcut decât să vreau să mă reîntorc la cea reală.
Vorbesc cu tine acum, îmbrăcată încă în rochie de seară, mirosind a parfum, parfumul pe care tu îl preferi. Ştiu că nu mă auzi, la fel de bine cum ştiu ca nu mă poţi înţelege, dar mi-aş dori să mă ierţi.

Deschizi ochii. Zâmbeşti.


- Sunteţi foarte frumoasă.
- Mulţumesc.
- Aţi fost în vizită în salonul de alături?
- Da, la soţul meu. Ne-am amintit de nopţile albe, pe care ni le petreceam citindu-ne unul altuia, îmbrăţişaţi.
"(...)
Dacă va fi să te înfierbânţi, înfierbântă-te la soare.
Dacă va fi să înşeli, înşeală-ţi stomacul.
Dacă va fi să plângi, plânge de bucurie.
Dacă va fi să minţi, minte în privinţa vârstei tale.
Dacă va fi să furi, fură o sărutare.
Dacă va fi să pierzi, pierde-ţi frica.
Dacă va fi să simţi foame, simte foame de iubire.
Dacă va fi să doreşti să fii fericit, doreşte-ţi în fiecare zi..."

- Pablo Neruda.
- Da.
- Şi eu îi recitam Neruda iubitei mele. Era asistenta mea la Universitate, o fată extraordinară care nici până în ziua de azi nu ştiu ce a văzut la mine.

Vorbeşti despre mine. Despre mine, cea de la început. Nu mă recunoşti, dar mă porţi în tine. Oare asta e iertarea?


Mă trezesc dimineaţa cu obrazul în palma ta. Deschid ochii. Tu mă priveşti şi cu cealaltă mână mă mângâi pe păr.
Îmi rosteşti numele.
Te iubesc.

Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer