Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Fragmente şi cronici ale cărţilor pe hîrtie  Sageata  Semnal editorial

ţara transformată-n vînt


Michael Astner

TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Michael Astner
ţara transformată-n vînt

Editura Casa de pariuri literare, 2011


***
Fragment

 
"A man said to the universe:
«Sir, I exist!»
«However», replied the universe,
«The fact has not created in me
A sense of obligation.»"
(Stephen Crane, Black Riders)

fructele ezitării
 
aşa se pare: totul e fugă.
pe partea hoitului, viermii aşteaptă.
cu reţinere, creierul stă pregătit.
 
în peşterile de ceaţă ale serilor strălucesc aceleaşi fructe ale ezitării ce-nmulţesc întunericul.
 
în paharul cu apă, sucul de citrice, îmbogăţit cu magneziu. o gură de. una
peste alta, orele nopţii năpîrlesc.
 
cu sînge de peşte plutesc prin ceaţă din peşteră-n peşteră. zilele, piatră surdă
una după alta, una peste alta
 
fără urmă de sunet, toate se sting.
 
***

despre singurătate
 
pentru Ricarda Maria Terschak
 
peisaj transparent al liniştii;
spaţiu al jocului de lumini
şi al răbdării.
 
***

jucărie cu tărie
 
dacă treci de Punţile Stalinskaya ale lui Radu Andriescu
şi ajungi în Finlandia
unde apoi te mai dai şi cu Săniuţa
oare te integrezi în Absolut?
foarte probabil!
Perfect!
 
***

In a Material World
 
greşeală se adaugă la greşeală
o ezitare-o îmbogăţeşte pe alta.
 
păduri de coperţi foşnesc în lumina de neon
pălesc silabe.
 
geamuri-oglindă- uşi de sticlă
fără clanţe.
 
încet, încet
se pipernicesc
rădăcinile.
 
***

scurtă autobiografie pă puncte
 
punctu' unu:
sunt potent.
 
punctu' doiu:
sunt potent.
 
punctu' treiu:
aşa să m-ajute Dumnezeu!
 
Scrisă azi, 19 iunie 1997, la Ristorante "Da Pasquale" din Tübingen, apropitar: Pasquale Onano.
 
***

folie de nailon
 
cîteodată visul mă-nvăluie -
închipuirea unei mări calde.
 
pietrele se-nfioară sub fiecare pas.
 
zidurile, uşor, se cutremură la adierea tăcerii.
 
iar ziua - înfăşurată într-o folie de nailon scuturată de vînt.
 
***
 
marea pasăre Negru
 
pentru Franz (Kafka)
 
mereu este ca şi cum
marea pasăre Negru nu m-ar avea decît pe mine.
 
cu toate acestea îi sînt
îmi pot prea bine imagina
desigur
destul de indiferent
părîndu-i
nu-i aşa
fără doar şi poate
sigur.
 
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer