Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Sport  Sageata  Cupa Mondială 2014

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Cupa Mondială 2014 (8) - Când Germania îşi pierde capul


Mihai Brezeanu

22.06.2014
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Există, în minutele de final ale egalului Germania - Ghana 2-2, o imagine în care jucători ai ambelor echipe se strâng în jurul balonului şi cad de acord din priviri să lase să treacă oarece secunde până când vor reîncepe jocul. Sunt secundele în care vor încerca să-şi recapete un ritm cât de cât normal de respiraţie după 40 de minute în care au alergat cvasi-non-stop, de la o poartă la altă, hăituiţi, parcă, de biciul unui duh cu puteri neobişnuite.

Până la golul la Götze, din minutul 51, meciul fusese mai degrabă anost, cu o Germanie încrezătoare că victoria va veni fără prea mare efort şi cu o echipă africană neîndrăznind să viseze la mai mult decât la o înfrângere onorabilă. Însuşi golul ("cap" în genunchi şi de acolo în plasă) şi urmarea sa imediată (un soi de pseudo-bucurie "de serviciu", deopotrivă plictisită şi arogantă, produsă de atacantul lui Bayern) s-au încadrat în scenariul "Germania bate liniştit şi-acasă pleacă Ghana".

Ce a urmat e deopotrivă emoţionant şi pilduitor. La 3 minute după deschiderea scorului, André Ayew a pus capul deştept la o excelentă centrare de pe dreapta, a egalat şi a declanşat nebunia. Ghana a ţinut liniile sus, Ayew a început să le urle încredere coechipierilor săi, suporterii africani au preluat şi multiplicat strigătele extremei lui Marseille, ritmul de joc a crescut ameţitor, nemţii au ezitat, au început să tremure, "căpitanul" Lahm a pierdut mingea, omologul său, Asamoah Gyan (omul care, acum 4 ani, a ratat, în minutul 120 al "sfertului" cu Uruguay, un penalty ce ar fi dus, în premieră, o echipă africană într-o semifinală mondială), a găsit culoarul şi colţul potrivite şi Ghana a întors tabela!

Previzibil, dar nu mai puţin inspirat, Joachim Löw a schimbat imediat liniile şi Germania a egalat instantaneu prin miraculosul Klose, atacantul etern, omul ajuns co-golgeter absolut al Mondialelor (15 goluri, ca şi Ronaldo cel brazilian). Löw a schimbat liniile, dar n-a reuşit însă să schimbe şi trendul mental al jocului. Oamenii lui au fost incapabili să coboare ritmul, să raţionalizeze consumul de energie per jucător, să preschimbe furia africană în posesie europeană, să reaşeze meciul pe calapodul mare favorită dominatoare versus outsider timorat. Mingea a continuat să zboare de la o poartă la alta, Ayew a ratat incredibil dintr-un careu german părăsit de fundaşii săi centrali, Klose a fost la o palmă de golul 16, Lahm a ajuns vârf de atac, ghanezii au pierdut inexplicabil posesia la un contraatac purtat 5 contra 2 şi meciul s-a terminat 2-2 cu 22 de oameni prăvăliţi în iarbă din motive de epuizare fizică.

Din punct de vedere strict matematic, egalul nu schimbă radical lucrurile în grupă. Ghana nu e încă eliminată, dar nici şanse prea multe de calificare nu mai are, Germania şi-a complicat un pic viaţa, dar rămâne totuşi mare favorită înaintea ultimelor partide. Dincolo însă de cifre, furia ghaneză s-ar putea să lase urme adânci în mentalul nemţilor. Obişnuiţi, până mai ieri, să câştige ori să piardă pe propria mână, Lahm şi ai săi s-au trezit puşi în situaţia de a dansa pe ritmul impus de adversar, lăsând responsabilitatea deznodământului în mâna destinului. Pierderea controlului asupra unui joc în care pornea ca mare favorită, s-ar putea să conteze, pentru Germania, infinit mai mult decât pierderea celor 2 puncte din clasamentul grupei.

De partea cealaltă, André Ayew a ilustrat (pentru a câtă oară!) cea mai simplă şi, poate, cea mai frumoasă poveste pe care a scris-o vreodată omul: nimic, niciodată nu e pierdut cât timp alegem să jucăm jocul. De-ar fi avut în teren un Ayew urlând, probabil că Anglia n-ar fi pierdut niciodată în faţa Uruguay-ului. De l-ar fi adus pe Götze în starea de a-şi ţipa fericirea la golul de 1-0, probabil că Löw n-ar fi ratat niciodată victoria cu Ghana.

Între creier şi inimă, podul va fi clădit mereu de spirit sau nu va fi deloc. În fotbal, în sport şi, adesea, în viaţă, spiritul se numeşte atitudine. Cea care a lipsit organizării germane şi entuziasmului britanic. Cea care explică micul miracol ghanez şi multe dintre propriile noastre victorii şi înfrângeri.

Germania - Ghana 2-2
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

ARHIVA RUBRICII

Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Cupa Mondială 2014 (20) - De ce Argentina (5.0/5 - 3 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Cupa Mondială 2014 (19) - Riscul de a nu risca (5.0/5 - 4 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Cupa Mondială 2014 (18) - Nenumita (5.0/5 - 6 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Cupa Mondială 2014 (17) - Riscurile meseriei (5.0/5 - 1 vot)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Cupa Mondială 2014 (16) - Insuportabila uşurătate a fiinţei franceze (5.0/5 - 2 voturi)
Sageata Toate articolele din această rubrică


RUBRICILE CATEGORIEI

Sageata Sport de poveste
Sageata Zi de zi, mingea e rotundă
Sageata Euro 2008 - Mai mult decât fotbal
Sageata Olimpice
Sageata Cupa Mondială 2010
Sageata Je suis Football


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer