Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Proză scurtă  Sageata  Ceaiul de joi dimineaţă

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Iubifest


Ilinca Anamaria Prisăcariu

19.02.2015
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Joacă pe gene, joacă pe vârfuri, joacă sub stele, joacă în vânt, cu picioarele în nori şi cu mâinile-n pământ, cu privirea-n ochii lumii, buzele-n buzele ei, ia sărutul, du-l departe, să te facă să mai vrei şi să muşti din aer luxul traiului fără temei, să te bucuri, să te scuturi şi să înalţi zece zmei şi o sută şi o mie, să zâmbeşti lumii întregi, s-ai atâta fericire, să nu ştii cum s-o mai dregi şi să dai sfară în ţară că iubirea-i o minune şi să-ţi fie ea credinţă când nu-ţi mai ştii propriul nume, să iubeşti gene şi vârfuri, stele, vânt, nori şi pământ, să iubeşti şi azi şi mâine, să te legi cu legământ, că în viaţa asta toată vei juca de dragul lumii şi când n-o să se mai poată, să joci la lumina lunii şi să ştii că dimineaţa cea mai vie este viaţa pe care o ai în tine când ţi-e sufletul iar bine, când, de fapt, el, mititelul, n-a ştiut care ţi-e ţelul şi s-a strofocat, săracul şi-a mers înapoi, ca racul, a-ncercat să îţi explice cum se face şi se zice, cum se-ntâmplă asta, tată, când iubeşti întâia dată!

Asta, ca să luaţi aminte, iubirea nu-i în cuvinte. Nu-i în nimic altceva decât în ceea ce se simte.


(Ilustraţie: Ioana Pătraşcu)
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer