Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Fragmente şi cronici ale cărţilor pe hîrtie  Sageata  Cronici de atelier

Cuvânt înainte, prefaţă şi introducere la Filozofia şi practica buddhismului tibetan


Geshe Thupten Jinpa, pe marginea unei cărţi de Dalai Lama

21.09.2016
Editura Herald
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Ten zin Gyatso (al paisprezecelea Dalai Lama)
Filozofia şi practica buddhismului tibetan
Editura Herald, 2016

Traducere din tibetană, editare şi note: Geshe Thupten Jinpa
Traducere din limba engleză de Walter Fotescu


Citiţi un fragment din această carte.

***
Cuvânt înainte
de Richard Gere

Fundaţia Gere este onorată să continue a sponsoriza cărţi importante ale Sanctităţii Sale Dalai Lama publicate de Wisdom Publications, primele două lucrări din serie fiind Opening the Eye of New Awareness şi The Meaning of Life from a Buddhist Perspective.

În volumul de faţă, The World of Tibetan Buddhism, minunat tradus şi editat de Geshe Thupten Jinpa, Sanctitatea Sa oferă o privire de ansamblu asupra practicilor buddhismului tibetan, de la cele Patru Nobile Adevăruri la Yoga Tantra Supremă, cu un accent special, ca întotdeauna, pe practicile iubirii, bunăvoinţei şi responsabilităţii universale. El ne cere să fim atenţi şi prezenţi în clipa de faţă, să fim permanent vigilenţi în monitorizarea atitudinilor, acţiunilor şi motivaţiilor, să ne angajăm într-o investigaţie detaliată a propriei noastre activităţi mentale şi să examinăm posibilitatea de a face schimbări pozitive în noi înşine. Nu este o sarcină uşoară! Puţini dintre noi sunt capabili de curajul monumental şi voinţa de fier necesare pentru a atinge starea iluminată a lui Śākyamuni, Nāgārjuna, Milarepa, Tsongkhapa, sau a celorlalţi sfinţi şi eroi. Dar cu o practică susţinută putem aduce mai multă claritate în minţile noastre şi să simţim căldura ce rezultă din deschiderea inimii.

Laureat al Premiului Nobel pentru Pace pe anul 1989, Dalai Lama este universal respectat ca unul din cei mai mari prieteni spirituali ai noştri. El este produsul unei succesiuni neîntrerupte care se extinde 2.500 de ani în trecut până la Buddha istoric. Cei patruzeci şi cinci de ani ai săi ca maestru spiritual şi lider politic sunt unici în timpurile noastre. El a spus adesea: "Religia mea este bunăvoinţa."

De la invazia chineză a Tibetului independent în 1950 şi dureroasa sa evadare în India, în 1959, Sanctitatea Sa a lucrat neobosit pentru eliberarea poporului său de un genocid sistematic care a ucis 1,2 milioane de tibetani - o cincime din populaţia de dinaintea invaziei. Compasiunea statornică a Sanctităţii Sale, chiar şi pentru cei care continuă să-i distrugă ţara, este semnul unui bodhisattva adevărat şi de toată încrederea. Cartea aceasta este o splendidă oportunitate pentru noi toţi de a face cunoştinţă cu un astfel de om şi învăţăturile sale.

Fundaţia Gere este mândră să fie asociată cu Sanctitatea Sa şi mesajul său de responsabilitate şi pace universală şi este încântată să susţină Wisdom Publications în eforturile de promovare a acestor idealuri. Fie ca această carte să contribuie la fericirea actuală şi la cauzele fericirii viitoare a tuturor fiinţelor.

(Richard Gere, New York(

Prefaţă
de Geshe Thupten Jinpa

Timp de patru zile, în primăvara anului 1988, Sanctitatea Sa Dalai Lama a ţinut o serie de prelegeri despre buddhismul tibetan la Londra, organizate de Tibet Foundation, London. Ca întotdeauna, prelegerile sale au fost conduse într-un stil personal şi informal care, cu toate acestea, nu a compromis în nici un fel seriozitatea şi profunzimea subiectului. Privind în urmă, am impresia că acele prelegeri au marcat o cotitură importantă în metoda sanctităţii Sale de a preda buddhismul unei audienţe moderne. Cu acel prilej, el a utilizat din plin un sistem nou şi sofisticat de prezentare a căii buddhiste. Pe baza a patru premise simple, că există suferinţă, că suferinţa are o origine, că există un final al suferinţei şi, în fine, că există o metodă prin care să se pună capăt suferinţei, Sanctitatea Sa prezintă întreaga suprastructură a buddhismului tibetan - filozofia şi practica sa - inclusiv calea ezoterică a buddhismului Vajrayana. El demonstrează foarte frumos cum toate aspectele căii buddhismului tibetan trebuie şi pot fi percepute simultan ca provenind din şi fiind ferm înrădăcinate în cele Patru Nobile Adevăruri. Pe scurt, Sanctitatea Sa ne arată, cu explicaţii convingătoare, că buddhismul tibetan este, în adevăratul sens al cuvântului, "buddhism complet". Rezultatul este o privire de ansamblu unică asupra buddhismului tibetan care combină înţelegerea incisivă şi penetrantă, analiza reflexivă profundă şi adânca experienţă spirituală a Sanctităţii Sale, combinate cu o erudiţie uimitoare în toate domeniile buddhismului - toate acestea, fireşte, într-un stil care nu încetează nici un moment să radieze o veselă exuberanţă a vieţii şi o autentică afecţiune faţă de toţi. (...)

În cartea de faţă am încercat să adopt un stil de traducere care să reflecte cât mai fidel posibil gândurile Sanctită ţii Sale, ca şi cum le-ar fi exprimat în engleză. Pentru aceasta am avut ca ghid chiar prelegerile Sanctităţii Sale, multe din ele fiind ţinute, cel puţin parţial, în engleză. Prelegerile acestea prezintă adesea o privire de ansamblu cuprinzătoare a buddhismului tibetan; în mod corespunzător, am încercat să furnizez note de subsol şi o bibliografie în beneficiul celor dornici să exploreze mai în profunzime anumite domenii ale buddhismului tibetan. Din motive similare am compilat un glosar cu termeni importanţi şi echivalenţii lor tibetani şi sanskriţi. (...)

Sper sincer că această carte va aduce bucurie în inimile multor oameni şi o apreciere mai profundă a bogăţiei tradiţiei spirituale tibetane.

(Geshe Thupten Jinpa, Gaden, India)

Introducere
de Dalai Lama

Fraţi şi surori, sunt foarte fericit să mă aflu aici şi să întâlnesc oameni care manifestă un interes special pentru Buddhadharma. Văd multe feţe cunoscute în auditoriu şi sunt foarte bucuros că am ocazia să petrec din nou ceva timp împreună cu voi.

În următoarele trei zile voi vorbi despre gândirea şi practica buddhistă potrivit tradiţiei tibetane. În conferinţele acestea voi urmări două teme principale. Prima [părţile 1 şi 3] va consta într-o introducere generală în calea buddhistă şi o schiţă în linii mari a teoriilor şi practicilor buddhismului tibetan. Obişnuiesc să explic că buddhismul din Tibet este poate forma cea mai completă de buddhism. El include toate învăţăturile esenţiale ale diverselor tradiţii buddhiste care există în prezent în diverse părţi ale lumii. Deoarece mulţi dintre voi au primit un număr de iniţieri şi învăţături tantrice, cred că o privire de ansamblu asupra buddhismului tibetan în scopul de a oferi un cadru cuprinzător al căii buddhiste se poate dovedi util în aprofundarea înţelegerii şi practicii Dharmei.

A doua temă [partea II] priveşte atitudinea altruistă ce caracterizează un bodhisattva. Citând din Bodycaryāvatāra (Ghid pentru modul de viaţă al Bodhi sattva-şilor) lui Śāntideva, voi face câteva comentarii asupra unor secţiuni importante ale textului, concentrându-mă în principal asupra practicilor iubirii, bunăvoinţei şi compasiunii. În strânsă legătură cu aceste practici sunt problema cultivării toleranţei ca şi atitudinile adecvate pe care trebuie să le adoptăm faţă de duşmanii noştri.

În aceste prime trei zile, în loc să fiu Dalai Lama, sau Bhiksụ Tenzin Gyatso, voi fi profesorul Tenzin Gyatso. În a patra zi însă, va fi o iniţiere Tārā Verde şi în ziua aceea voi deveni Guru Bhiksụ Tenzin Gyatso!

Cum am menţionat mai înainte, unii dintre cei de faţă ne cunoaştem deja. De la ultima noastră întâlnire, mulţi dintre noi am avut un program foarte încărcat. Indiferent dacă facem ceva bun şi valoros cu vieţile noastre sau nu, timpul trece şi nu aşteaptă. Nu doar că timpul curge inexorabil, dar şi vieţile noastre merg înainte mereu. Dacă ceva nu a mers bine, nu putem întoarce timpul ca să mai încercăm odată. În acest sens nu există cu adevărat o a doua şansă. Prin urmare, e crucial ca un practicant spiritual să-şi examineze constant atitudinile şi acţiunile. Dacă ne examinăm zilnic cu atenţie şi vigilenţă mentală, verificându-ne gândurile, motivaţiile şi manifestările lor în comportamentul exterior, se poate deschide în noi posibilitatea schimbării şi a autoperfecţionării. Deşi eu însumi nu pot pretinde cu certitudine că am făcut vreun progres remarcabil de-a lungul anilor, dorinţa mea de schimbare şi îmbunătăţire este întotdeauna fermă. De dimineaţa devreme şi până mă duc la culcare, în toate împrejurările vieţii, întotdeauna încerc să-mi controlez motivaţia şi să fiu atent şi prezent. Personal, găsesc acest lucru foarte util în viaţa mea.

În cele trei zile pe care le vom petrece împreună, voi discuta diversele metode pe care le putem folosi ca instrumente de autoexaminare, permiţându-ne să ne angajăm pe o cale a descoperirii şi dezvoltării de sine. Luând ca laborator propriul vostru corp şi propria voastră minte, vedeţi dacă puteţi folosi aceste diverse tehnici: altfel spus, angajaţi-vă într-o cercetare exhaustivă a funcţionării voastre mentale şi examinaţi posibilitatea de a face schimbări pozitive în voi înşivă. În acest fel trebuie să înţeleagă un buddhist practicant elementele esenţiale ale învăţăturii lui Buddha. Există apoi oameni care, deşi nu se consideră budişti practicanţi, au o dorinţă sinceră de a învăţa mai multe despre buddhism în general şi despre buddhismul din Tibet în particular. Aici intră şi cei care, practicându-şi propria religie, manifestă interes şi faţă de alte tradiţii spirituale. Sunt sigur că aceştia pot găsi în învăţăturile buddhiste diverse preocupări comune, cum ar fi meditaţia sau contemplaţia asupra iubirii şi compasiunii, care pot fi încorporate în propria lor tradiţie şi practică. Un astfel de demers ecumenic are aşadar un mare potenţial de beneficiu.

În sfârşit, pot fi unii oameni care nu au o vreo tendinţă pronunţată pentru spiritualitate, dar au venit cu o curiozitate şi deschidere oneste. Oamenii aceştia pot sta pur şi simplu şi să-mi asculte conferinţele aşa cum asculţi o prelegere. Dacă, în timp ce ascultaţi, auziţi ceva interesant, puteţi acorda o atenţie sporită. Iar dacă nu e nimic de interes şi valoare, consideraţi conferinţa ca pe un timp de odihnă. Totuşi, dacă o folosiţi ca timp de odihnă, vă rog s-o faceţi discret. Mai ales dacă se întâmplă să moţăiţi, nu începeţi să sforăiţi, căci s-ar putea să vă deranjaţi vecinii!
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer