Puterea cuvintelor - Discursuri care au schimbat lumea

Citiţi un fragment din această carte.


Se vorbeşte mereu de puterea cuvintelor, de modul în care acestea ne pot influenţa sau chiar schimba opiniile, despre cum ne pot face să râdem, să plângem, să sperăm sau chiar să urâm. Există oameni care prin cuvintele lor au încercat şi, de cele mai multe ori au reuşit, să dea un nou curs istoriei, să ridice întrebări care au schimbat modul de a gândi al generaţiilor care au urmat şi să pună în mişcare forţe nebănuite care au reconfigurat realităţile lumii în care trăim.

Editura Trei publică reunite într-un volum coordonat de Simon Sebag Montefiore cele mai importante discursuri din istorie despre care mulţi dintre noi au auzit, dar pe care prea puţini au avut ocazia sa le citească în realitate. Discursuri care au schimbat lumea este o carte care merită să se afle în biblioteca tuturor celor care sunt interesaţi de evoluţia lumii în care trăiesc, de modul în care personalităţi diferite prin discursurile lor au reuşit să îşi transmită crezurile, ambiţiile şi speranţele, dar şi în bibliotecile celor pur şi simplu interesaţi de modul în care se poate construi un discurs care să aibă impact asupra auditoriului.

Cartea este excelent structurată. Discursurile sunt prezentate cronologic şi sunt însoţite de informaţii relevante despre viaţa celui care l-a susţinut, despre momentul rostirii discursului şi impactul pe care acesta l-a avut asupra publicului. Profeţi, militari şi politicieni de carieră, activişti, oameni de ştiinţă fac subiectul cărţii. Găsim, astfel, discursul lui Churchill prin care acesta anunţa căderea Cortinei de Fier asupra Europei, discursul lui Martin Luther King cunoscut sub numele de Eu am un vis, dar şi mai recentul discurs al Malalei Yousafzai despre accesul la educaţie numit Un condei şi o carte pot schimba lumea.

Acestea sunt discursuri de care într-un context sau altul, fiecare dintre noi a auzit la un moment dat. Eu, personal, îmi doream de multă vreme să am în traducere discursul lui Martin Luther King, I have a dream. Ştiam că acest discurs a avut şi încă are un mare impact asupra tuturor celor care îl aud sau citesc şi este considerat un model de construcţie discursivă. Discursul poartă amprenta frazării şi a cadenţelor din Biblie şi a predicilor de la amvon, după cum remarcă Sebag Montefiore, ceea ce captează atenţia ascultătorului. Pentru americani, folosirea unui ton arhaizant care aminteşte de un alt discurs celebru - cel al lui Lincoln de la Gettyburg, de asemenea prezent în carte - face cuvintele lui King şi mai pline de magnetism.

Există în această colecţie şi discursuri mai puţin cunoscute. Este cazul discursului ţinut de Susan B. Anthony, o militantă pentru drepturile femeilor, cu ocazia procesului care i-a fost intentat ca urmare a votării ilegale la alegerile federale din 1873. Discursul mi-a adus aminte că au existat oameni care, la timpul lor, au luptat pentru drepturi pe care noi astăzi le considerăm normale şi credem că ni se cuvin fără discuţii. În cazul lui Susan B. Anthony este vorba despre dreptul femeii de a vota. Discursul este un model de inteligenţă, ironie fină şi utilizare a legilor deja existente cu maximă eficienţă.

Un alt discurs care mi-a atras atenţia în carte este cel al lui Clarence Darrow, celebrul avocat din aşa numitul "proces al maimuţelor" în care s-au înfruntat în sala de tribunal interpretarea literală a Vechiului Testament şi descoperirile ştiinţifice. Discursul din carte, însă, este despre altceva şi rostit cu o altă ocazie. Este un discurs de încheiere ţinut în apărarea lui Henry Sweet, un om de culoare acuzat că ar fi ucis un alb. Discursul în sine mi-a adus aminte de romanul lui Harper Lee Cum să ucizi o pasăre cântătoare.

Hitler şi Stalin sunt prezenţi în carte prin câteva discursuri. Cine a avut ocazia să vadă în înregistrări puterea carismatică a unui discurs ţinut de Hitler va descoperi că magnetismul discursul scris este mai mic, dar încă prezent. Ne sunt prezentate în oglindă discursurile lui Hitler şi Stalin privind necesitatea încheierii pactului de neagresiune din 1939. Cuvântarea lui Stalin nu a fost dată publicităţii decât în 1991.

Mai sunt prezente discursuri aparţinând lui Nelson Mandela, Malcolm X şi papei Ioan Paul al II-lea şi Vaclav Havel. Discursul papei este din anul 1983, din timpul vizitei în Polonia, şi ne arată cum se pot transmite încurajări şi mesaje de susţinere chiar şi în cadrul oficial al unor regimuri opresive. Introducând în text cuvinte ca "solidaritate" sau "muncitori" papa a arătat că este alături de cei care se împotrivesc sistemului.

Dacă aş avea ceva de reproşat cărţii, ar fi faptul că autorul nu s-a gândit să includă nici un discurs din antichitate. Cred că şi-ar fi găsit locul măcar o Catilinară a lui Cicero pentru că, până la urmă, multe dintre discursurile din carte îşi au inspiraţia în arta oratorică antică. Şi, în plus, istoria nu începe odată cu creştinismul. Dincolo de acest aspect, cartea este un câştig pentru orice bibliotecă.