Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Personale  Sageata  Loc de citit

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Ne pas grignoter entre les repas


Ioana Bâldea Constantinescu

27.12.2016
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
De Crăciun facem trasee poros ilustrate. Dăm peste iarba neagră şi vulcanul stins Herdubreið. Şi muşchi de piatră. Şi ponei islandezi. Şi traversăm ape prin care alunecă merlani albi. Şi dăm pagina. Şi ajungem la Kajaani. Şi la Cambridge. Şi Charleroi. Şi Glarus. Şi Linz. Şi dăm de huhurezul mic şi de Pădurea Strâmbă. Şi numărăm felurile de brânză din Franţa şi castelele din Spania, şi trecem prin crânguri de migdal din Grecia şi desenăm cu degetul în aer o dumbrăveancă de pe la noi şi iată-ne în Ulan Bator, sau sus pe Lhotse, sau în Golful Thailandei, sau pe Marea Arabiei, sau (ador cartea asta!) pe urmele unui stârc uriaş, în Ghana.

Obosim. Mai mâncăm o portocală. Mai vedem un film. Mai numărăm boabe de caju în Tanzania. Şi hai la muzeu, 24 din 24. Cum e Animalium? E cu broasca ţestoasă-leopard şi porumbei de scorbură, şi vulpi-de-mare, şi maimuţe cât degetul meu şi aş mânca ceva bun.

Ronţăim, unii dintre noi. Ceilalţi sunt stoici. Ne pas grignoter entre les repas. Explorăm tundra arctică. Pe covor creşte un tren de Lego, ticsit de animale. Eu alunec în poveşti despre diamantul Koh-i-noor şi coliere Cartier. Covorul se umple de litere. La pagina 72 din Hărţi, şoarecele-elefant cu urechi mici stă cuminte şi aşteaptă în stânga unui diamant. Înapoi în DK-ul meu. Citesc despre Mae West şi peridot, şi Schliemann, şi Alhambra, şi tanzanit, şi oftez într-o pagină prin care zboară o pasăre colibri de coral şi văd diamantul Orlov pe rochia prinţesei Leonilla Bariantiskaia şi trec de perla La Peregrina şi ajung la pagina 300. Favorita mea. Cupa de Nautilus. "Colecţionarul", spune, în josul paginii, baronul Rothschild, "e un copil care plânge după luna de pe cer."

Mă duc după o cană de ceai în bucătărie. Dar pe unde să mă întorc? Prin Anzii citiţi pe trei sferturi, care mă aşteaptă pe noptieră, pe un vas portughez încărcat de cochilii sidefii, printre coloanele roz de la Petra, pe la Templul Vrăjitorilor din Uxmal?

A fost frumos azi. Maria şi Marius scriu, pe covor, V-A-P-O-R.

Vreau şi eu să-l prind. Să văd unde mă duce.

Notă: În realizarea acestui text s-au răsfoit pagini din Hărţi, de Aleksandra Mizielińska şi Daniel Mizieliński, Animalium, de Katie Scott şi Jenny Broom, DK Jewel - A Celebration of Earth's Treasures. S-a ascultat muzică non-stop şi s-au mâncat câteva praline. Ceaiul l-am vărsat pe canapea, dar nu s-a supărat nimeni:)
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer