Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Poezie  Sageata  Poezia săptămânii

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

poveste cu răstignit şi pasăre în echilibru


Emilian Valeriu Pal

28.07.2017
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
ani la rînd în camera mea
a stat agăţat de-un perete
un tablou cu cristos răstignit
ca orice naufragiat care-şi face prieteni imaginari
din obiecte - să nu-şi piardă minţile -
i-am pus numele vineri (veţi spune
nu-i prea original dar de mic
am urît ziua de vineri
atunci ai mei ascundeau toată carnea
măcar aşa să ţin şi eu post o dată pe săptămînă)
cînd mă trezeam dimineaţa
uneori îi aruncam o privire scurtă
ca un paznic de noapte ce verifică perimetrul
înainte să iasă din tură
alteori nici nu-l băgam în seamă
mă credeam un bărbat de succes masculul alfa
dădeam din mîini a lehamite
îi spuneam ia scuteşte-mă
rugăciunile sunt pentru nevolnici
bărbaţii adevăraţi îşi fac singuri norocul
seara înainte s-adorm
uneori făceam un ring în mijlocul camerei
îl puneam să se lupte
cu nefericitul raskolnikov cu akenaton cu apostol bologa
pariam averi uriaşe imaginare
nu ştiu dacă din cauza spectatorilor sau din lipsa antrenamentului
sfîrşea mereu numărat
la podea
cînd plecam la serviciu
îi lăsam un coş de răchită în formă de barcă
plin cu mere coapte
credeam că sunt deştept şi spiritual
că fiii plătesc totdeauna pentru greşelile tatălui
şi-a venit timpul ca oamenii să-i plătească lui dumnezeu
cu aceeaşi monedă
îmi imaginam că-n lipsa mea
o să iasă din ramă buimac de foame
o să mănînce un măr şi-o să vadă că-i gol
în felul ăsta o să răzbun omenirea
pentru c-a fost izgonită din rai
cînd era zi de salariu
îi făceam complice cu ochiul
veneam acasă tîrziu şi beat îl cinsteam cu o bere
atingeam rama plină de praf de parc-ar fi fost
un telefon invizibil
o voce la capătul firul mă întreba cu ce-ar putea să m-ajute
ceream o convorbire cu taxă inversă-n cer
un moment vă fac legătura
pînă se făcea legătura
curajul meu se ducea dracului
îmi dădeam seama că dumnezeu
are acum alt iubit că l-am lăsat să-mi scape
printre degete
închideam înainte să îmi răspundă
ca-ntr-un film de acţiunea american
cu bruce willis în rol de samaritean
mai tîrziu cînd m-au dat în şomaj
îi arătam degetul mijlociu
de fiecare dată cînd poştaşul întîrzia
două trei zile cu banii
ori cînd era scos la concurs
cîte-un post în administraţia publică
îi spuneam cu ură nu
eu n-am să las bacşiş poştaşului să vină la timp
cum fac toţi şomerii şi pensionarii
n-am să lipesc afişe în campanii electorale ori
să stau cu mîna întinsă la politicienii locali
pentru un post confortabil la bugetari
dacă mă pricep la ceva atunci viaţa
o să găsească şi pentru mine un rost
fiecare om îşi are locul lui în pămînt
ori deasupra
într-o zi mi-au luat răstignitul
în locul lui m-am trezit cu portretul meu
făcut în tuş pus într-o ramă perfectă
la început a fost al dracului de ciudat
de obicei se pun în ramă lucruri imaginare
sau oameni care nu mai există
m-am obişnuit repede
ca să nu-mi pierd minţile mi-am pus numele vineri
(veţi spune că nu-i prea original
dar iubesc ziua de vineri atunci mănînc pe ascuns
toată carnea din lume)
cînd mă trezesc dimineaţa
uneori îmi arunc o privire lungă
ca un paznic de noapte ce fluieră-a pagubă
după ce-a dormit în tură
alteori îmi spun că bărbaţii adevăraţi
nu-şi fac singuri norocul
ei nu fac nimic
ei iau totul de-a gata
seara înainte s-adorm fac un ring în mijlocul camerei
mă lupt cu cei 12 apostoli cu poliţia rutieră
cu o pasăre care-şi vîră capul sub aripi
şi-adoarme într-un echilibru perfect pe un schelet de copac
pariez averi uriaşe imaginare
nu ştiu dacă din cauza voinţei mele de fier
sau din cauza spectatorilor sfîrşesc totdeauna
cu pumnii ridicaţi a victorie
în gol
cînd mă îmbăt
ating rama lucioasă de parcă aş fi
un scriitor care-a debutat fulminant
îmi iau interviuri convins că am lucruri importante de spus
apoi tac dintr-o dată ca într-o dramă americană
în care un inadaptat îşi zboară creierii după ce a aflat
că lucrurile importante au fost spuse de alţii cu mult înainte
uneori îmi arăt degetul mijlociu
cînd mă gîndesc la ce-aş fi putut face cu viaţa mea
îmi spun cu ură nu
eu n-am să mă rog pentru încă o zi
aşa cum fac toţi ca să-şi pună viaţa în ordine
eu n-am să stau cu mîna întinsă la dumnezeu
pentru un sfîrşit confortabil
dacă sunt viu atunci viaţa o să-mi găsească o galerie de artă
fiecare viu îşi are răstignirea lui
elegant înrămată
sau abia schiţată în tuş

(în perioada 15 iulie 2017 - 15 august 2017, curatorul acestei rubrici este poeta Ilinca Bernea)
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

ARHIVA RUBRICII

Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Made in China / Relativitate, Adrian Alui Gheorghe (4.5/5 - 2 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Cu buzunarele pline, Cătălin Marin (3.5/5 - 2 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro un stol de iubite, Albert Cătănuş (5.0/5 - 4 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Pepenii, Elena Katamira (5.0/5 - 6 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Mariile toate / Şamance / cămaşa, Ruxandra Cesereanu (3.0/5 - 2 voturi)
Sageata Toate articolele din această rubrică


RUBRICILE CATEGORIEI

Sageata Legile Hazardului
Sageata Nichita Stănescu
Sageata Discursuri
Sageata Translatio
Sageata Pictografii
Sageata Epistole indiscrete
Sageata Crime perfecte (în La minor)


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer