19.06.2005
De câteva zile puteţi vedea în cinematografe povestea unei traducătoare ONU care aude un secret ce-i pune viaţa în pericol. Traducătoarea e Nicole Kidman, domnul chemat să-i apere viaţa e Sean Penn, iar restul amănuntelor (regizor Sydney Pollack- domnul care a făcut şi The Firm, filmare în premieră în sediul ONU, acordul lui Kofi Annan pentru o peliculă care nu face reclamă Naţiunilor Unite) nu sunt decât arme de promovare pentru a convinge spectatorii să intre în sală.

Pentru acest colţ de pagină, filmul e doar un pretext ca să vorbim de alte întâmplări şi lucruri de lângă noi, iar Interpreter lui Kidman are cel puţin două expuneri în realitate.

Prima are legătură cu o replică pe care o rosteşte un general, referindu-se la preşedintele dictator pe care-l serveşte. "Un preşedinte a cărui viaţa este ameninţată este un preşedinte credibil". Ameninţarea din film generează întregul conflict, iar deznodământul e - ca la orice thriller - cu totul altul decât vă aşteptaţi.

În realitatea apropiată, la începutul acestui an, serviciile secrete româneşti au anunţat că viaţa preşedintelui României este în pericol pentru că au fost primite mai multe ameninţări. Preşedintele nostru era proaspăt ales, îşi construia imaginea, iar după teoria din film, tocmai ce mai punea o cărămidă la credibilitatea de care avea nevoie. Îmi aduc aminte că preşedintele nostru a declarat atunci că nu va renunţa la activităţile lui zilnice, doar pentru nişte ameninţări. Era cavalerul curajos, călare pe caii albi care îl ajutau să ne salveze. Mergeţi la film şi amuzaţi-vă de replicile de acolo, gândindu-vă la comunicatele de acum câteva luni din presa românească.

Cea de-a doua expunere în realitate e mai subtilă şi e nevoie de ceva mai multă documentare ca să o înţelegi. E vorba de Organizaţia Naţiunilor Unite. Filmul nu face reclamă celei mai importante organizaţii diplomatice din lume, dar aminteşte discret de misiunile acesteia: asigurarea păcii mondiale, respectarea drepturilor omului, cooperarea internaţională şi respectarea dreptului internaţional.

Pentru orice om de rând, la o primă vedere, cuvintele care descriu obiectul de activitate ONU sunt un limbaj dificil, rece, departe de problemele zilnice. De aceea e nevoie de "traducători", alţii decât cei de limbă, traducători de emoţii şi de sentimente care să atingă sufletul oamenilor altfel decât prin cuvinte. Un exemplu bun poate fi întâlnit chiar săptămâna viitoare.

Luni, 20 iunie, e Ziua Internaţională a Refugiatului, iar Consiliul Naţional Român pentru Refugiaţi, cu sprijinul Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, şi-au ales "traducătorii" pentru a ne transmite poveşti emoţionante despre oameni care au avut curajul să-şi părăsească ţara şi să o ia de la capăt în altă parte. Oameni care trăiesc cu tradiţiile lor în suflet şi care, dacă n-ar fi fost un anume context politic sau social, nu s-ar fi gândit să-şi părăsească patria natală. Oameni care, ca oricare alt cetăţean al ţării în care trăieşte, trebuie să primească recunoaşterea faptelor lor bune.

Cosmin Bumbuţ, artistul care a transformat de mult fotografia nu în operă de artă, ci în emoţie pură, e cel mai cunoscut dintre "traducătorii" refugiaţilor. Îi puteţi vedea expoziţia Portrete de refugiaţi începând de luni şi până pe 3 iulie, la Librăria Cărtureşti (şi pe situl LiterNet în Atelier LiterNet).

Chancelvie Bonazebi Tassiana, o tânără pictoriţă din Congo, e cea de-a doua dintre "traducătorii" refugiaţilor. Expoziţia ei de pictură, Expresii, se află la Teatrul Evreiesc de Stat. "Traducători" vor mai fi pe rând, filme ca Terminalul sau Hotel Rwanda pe care puteţi să le (re)vedeţi la Institutul Francez, dar şi concertele din Clubul Piranha.

Despre oamenii din spatele etichetei "refugiat" vorbim săptămâna viitoare, într-o excursie printre portretele lui Cosmin Bumbuţ. Până atunci, ca să avem cu toţii lecţiile făcute, ne întâlnim luni, la ora 17.00, la vernisajul expoziţiei Portrete de refugiat, la Librăria Cărtureşti. Abia după ce veţi vedea fotografiile veţi înţelege că aveaţi nevoie de "traducere" ca să vă uitaţi altfel la aceşti oameni.


(Articol preluat din Jurnalul Naţional)

0 comentarii

Publicitate

Sus