Philippe Lechermeier şi Rébecca Dautremer
Prinţese date uitării sau necunoscute
traducere de Şerban Foarţă
Editura Vellant, 2007

Citiţi o
cronică a acestei cărţi.
*****
O cunoaşteţi oare (mult/puţin?) pe prinţesa de la Crapaudine? Dar pe prinţesa Matüvü, cea tristă, dacă n-o remarci, - că-i vedetistă? V-aţi încrucişat la miezul nopţii, pe-ntuneric, cu prinţesa Nopţii? Aţi fost vreodată-n tête-à-tête cu tânăra Louis&te d'Esperlu&te? Văzut-aţi, oare,-n jurul focului, ce eu văzut-am, şi anume un dans gitan-romeu; dar pe prinţesa de Zulù Zazù, - cine, de nu ştiu când, o mai văzu? Prinţesa Doremi cu mic ecou, subţiratica prinţesă de Crai-Nou, prinţesa Éphémère de Chine şi altele ce,-n crepdeşin sau catifele, se vor fi ascuns într-un palat de nepătruns şi taciturn, sau în penumbra unui turn, - |
atât de bine-ascunse,-ncât nici ele nu-şi prea aduc aminte cine îs.Ci, totuşi, merită ocheada noastră şi-un surâs, - iată de ce-am strâns într-o carte, una, |
tot ce se ştie despre-aceste prinţese enigmatice ca Luna.Secrete de palat sau şoapte, la miez de noapte, pe culoar, şi, câteodată, în budoar, păduri vrăjite, taine,-animal de companie, totul e lămurit în carte, pictat, ş. a. m. d. N-aveţi decât să-i daţi de-o parte coperta şi să treceţi pragul lumii prinţeselor date uitării...Şi să vă recunoaşteţi, poate, dacă nu-n toate, baremi într-unele din ele, cu tot dragul. |
Pe jos, pe drum de fier sau de pământ, în car, pe aripi de pajură sau spate de măgar,
prinţeselor le place, mai cu seamă, să vânture lumea fără teamă.
Să călătoreşti pe elefant, este pe cât de elegant, pe-atât de anevoie. Din pricina aceasta e nevoie să se instaleze, pe spatele lui lat, un mic palat cu cameră de baie şi balcon de unde, la câte-o baie de mulţime, să saluţi liotele anonime. Prinţesele din Babilon îşi cultivau, pe elefanţi, grădina: |
e vorba de faimoasele grădini suspendate din străvechiul Babilon. Acestea nu-s minciuni,
ci una din minuni, din cele şapte, ale lumii... Pe scurt, cu duşul şi cu pompa (de apă),
treaba-i simplă: elefantu-şi foloseşte trompa. Există, apoi, palatul-tren al principesei Capriciosa,
cel cu trei camere de baie, şi zeppelinul fabricat de principesa Gudrun von Badabum,
spre-a evada din insula în care trăieşte în surghiun
(cf. prinţesa Capriciosa, paginile 22/23
şi Prinzessin von Badabum, paginile 24/25).
| Animalele sunt de genuri diferite |
FLUTURE NEGRU:Fluturele negru-i heraldul
deznădejdii.
Ca faldul, oarecum, al
flamurilor negre.
Negrul e negru.
Pierderea nădejdii
şi-a sentimentelor alegre
(vezi prinţesa de Pârtzsec,
paginile 26/27).
LUP CENUŞIU:Potrivit unei legende vechi,
o prinţesă
fost-a înfiată de
către-o haită de lupi suri.
Cică aceştia au
hrănit-oprin sihle de păduri, cu
propriul lapte,
înconjurând-ocu întreaga lor căldură.
Cică poa' să se ivească,-n
câte-o noapte cu vânt,
de printre foşnete şi şoapte.
Trăieşte-n miază noapte, în
Siberia. Iar un bătrân lup
cenuşiu ar
însoţi-o peste tot.
Cam
asta-i tot ce ştiu.
INSEPARABILE(LE):Două păsări care
le-nsoţescpe prinţesele Ding şi Dong
oriunde merg acestea.
Seamănă-ntre ele precum
două picături de apă sau de
rouă: numele uneia e King,
al celeilalte este Kong.
Kong e pasărea prinţesei
Ding, iar King e pasărea
prinţesei Dong.
A nu se
confunda-ntre ele,
chiar dacă King
se-aşeazăpe umărul lui Ding, şi Kong
- pe degetul lui Dong.
De reţinut:
King e cu Dong şi Kong cu
Ding.
Uneori, însă, poţi
s-o vezi pe
Kong cu Dong, ca şi pe King
cu Ding
(vezi şi prinţesele Ding şi Dong,
paginile 50/51).
BALENĂ ALBASTRĂ:Utilizată de prinţese ca
mijloc de transport mai
elegant şi de un superior
confort celui pe spate de
prea molcom elefant
(vezi călătorii, paginile
42/43).
Mai spaţioasă, demnă de
mult mai lungi croaziere.
Actualmente, traversarea
Antlanticului via Reykjavik
e considerată foarte şic.
A se rezerva din timp
bilete.
LICORN(Ă):Specie de cal având, pe
frunte, un singur corn în
formă de torsadă.
Făptură foarte îndrăgită de
prinţese, -
de-o mare
frumuseţe şi
de-o delicateţe
fără seamăn. Nu se
lasă-ntrevăzutdecât de ele. Pentru a putea
să-lîntâlneşti, se cer o seamă de
precauţiuni: se cade
să-ţi pui
cea mai frumoasă rochie, după
care să te duci
într-o pădure; să te
aşezi
pe-un trunchi de brad căzut
pe marginea unui drumeag. Licornul
se iveşte fără veste, atunci, din
bungete de codru.
Se-apropie,îşi îndoaie un genunchi, îşi
pune
capu-n poala prinţesei şi
adoarme.
Uneori, are
să-i împărtăşească
acesteia grijile şi
micile-inecazuri. O prinţesă ar fi strâns
într-o bucoavnă cu numele de
Ce povestesc prinţeselor licornii, toate
aceste mărturii, dar ea nu mai e,
astăzi, de găsit.
S-o fi rătăcit pe
undeva, prin vreun pod de casă
bătrânească, prin vreun dulap vechi
de stejar, prin vreun întunecos
sertar.
Scrieţi-mi dacă o aveţi.
PĂIANJENUL MYGAL DE SENEGAL:Utilizat de către
prinţesele-africane, din
negura vremurilor până azi, pentru
citirea viitorului obscur.
Picioarele i se înmoaie în cerneală,
urmând să fie descifrate urmele lăsate
de acestea pe o imensă foaie de papirus.
În lipsa unui asemenea mygal (şi dacă
ţi-e o teamă de păianjeni, fără egal,
precum prinţesei Pitipitipythia), se poate
recurge şi la muşte, la unele de talie
mare: acelaşi procedeu, de bună seamă,
- cu deosebirea că, acum, urmele rămase
după ele, se cheamă, bineînţeles, scriere
minusculă de musculă (cf. prinţesa
Pitipitipythia, paginile 32/33).
RINOCEROZ:Rinocerozul e creat pentru copii.
Înspăimântând mult mai puţin,
fireşte, decât acela cenuşiu sau
alb, rinocerozul (zis şi rinocerbul,
de blând şi temător ce este) e
oferit ca gnu de cârpă sau tatu
de jucărie - să se culce cu ei -
lui Pupidulce (vezi prinţesa Pupidulce,
paginile 66/67).
OAC-OAC-OACHIŢ-CHIŢPrinţesa Kuskah nu spune "vai!",
nici "ah!", căci nu se teme de nimic.
E gata să înfrunte toate primejdiile
din lume: nişte dragoni, o hoardă
de barbari saxoni, atacul câtorva
iguanodoni.
Ceea ce o
sperie-i doar acest, cochet
în rest,
oac-oac-oachiţ-chiţ (vezi
prinţesa Kuskah, paginile 54/55).
PITRILPITIPILILITIPIL:Pasăre fabuloasă cu ciripit şi cu
penaj incandescent, de care doar
prinţesele au parte şi care poate
fi văzută, uneori, în herburile lor.
Specie dispărută. Ultima ar fi fost
zărită în 1666, în largul insulei
Pitrilpitipililitipil, de unde
propriu-inume.
Alte materiale:
amănunte despre
lansarea cărţii
aici
un
test pentru prinţese asemănător testului din carte găseşti
aici
un
interviu cu Şerban Foarţă găseşti
aici