03.08.2003
Unchiul meu, fratele bunicului, era compozitor. Studiase la Conservator (habar n-am cum ajunsese el dintr-un sătuc de cîmpie tocmai la Conservator) şi compunea lucrări corale militare şi religioase. De Paşte, în biserici se cîntă şi pe muzica lui. Cînd eram mici a încercat să ne înveţe să cîntăm pe noi, nepoţii lui, după note. Ne-a cumpărat instrumente, ne-a plătit profesori (el stătea la Bucureşti, noi în provincie şi nu putea ajunge la noi să ne predea săptămînal, iar părinţii noştri - copiii fratelui lui - erau prea săraci ca să fie capabili să ne ofere studii muzicale) şi a încercat să ne deschidă un alt fel de drum. Nici unul dintre nepoţii lui n-a învăţat însă muzică, am avut cu toţii alte preocupări, alte pasiuni. Astăzi regret teribil că n-am fost mai conştiincioasă în a studia muzica şi, de fiecare dată cînd ascult o melodie care mă emoţionează, îmi aduc aminte de vorbele unchiului meu: "Sunt doar 7 note muzicale. E frumos că pot fi aşezate în milioane de feluri."

N-am înţeles niciodată cum unora, cu doar 7 note muzicale, le pot ieşi lucruri dumnezeieşti. Şi am să vă dau cîteva exemple în rîndurile de mai jos, unde - mai mult ca oricînd - filmul de la care am plecat e doar un pretext pentru a parcurge secvenţe "muzicale" din filme celebre.

***

Vă mai amintiţi cîntecelul cu care simpatica guvernantă Maria le predă prima lecţie de muzică micuţilor nărăvaşi educaţi milităreşte de tatăl lor, căpitanul austriac?! Am avut nevoie de ceva timp ca să-l găsesc şi să-l pot transcrie aici:

"The first three notes just happen to be, Do-Re-Mi.
Do-Re-Mi-Fa-So-La-Ti, oh let's see if I can make it easier
Doe, a deer, a female deer, Ray, a drop of golden sun
Me, a name I call myself, Far, a long, long way to run
Sew, a needle pulling thread, La, a note to follow So
Tea, a drink with jam and bread, that will bring us back to Do...
"

Nu cred că există cineva care n-a văzut sau revăzut cu plăcere filmul Sunetul Muzicii. E ca o bijuterie fină care, atunci cînd o porţi, te face să te simţi bine şi-ţi aduce cu ea un zîmbet care rămîne în colţul gurii, indiferent de ceea ce se întîmplă în jurul tău.

***

Muzica în filme e o formă subtilă de manipulare sau... e o tehnică abilă de a-i transmite spectatorului un anume mesaj. Cu doar şapte note muzicale.

Cînd eram la grădiniţă am învăţat varianta românească a cântecului cu cele şapte note muzicale. Nu mai îmi aduc aminte versurile foarte bine, dar parcă suna cam aşa:
Do e prima notă-n gamă
RE urmează după ea
MI a treia în solfegiu
Fa la mijloc hai şi ea
SOL la mijloc-n gamă-i pus
LA un ton mai sus s-a dus
SI e nota de sfîrşit
Şi la DO iar am venit
.

Nu mai îmi aduc aminte nici cum arăta "Maria mea", educatoarea care m-a învăţat cîntecelul acesta, dar, acum la mulţi ani distanţă, melodia e asociată în mintea mea cu chipul Mariei (Julie Andrews) din Sunetul muzicii.

Nu ştiu care sunt "muzicile" din filme care v-au "sunat" mai frumos şi v-au rămas astfel în minte, sper însă să regăsiţi printre notele mele măcar una care să vă fie dragă.


DO

O copilă se află în curtea unei şcoli şi plantează o floare. E un copil care a plătit un asasin ca să-l caute pe cel care i-a omorît familia. S-a împrietenit cu asasinul şi el i-a lăsat amintire lucrul la care el ţinea cel mai mult: o plantă într-un ghiveci. "Sunt ca planta asta", i-a spus asasinul fetiţei care-l învăţase să joace mima, ea imitînd-o pe Marilyn Monroe şi el pe John Wayne. "Nu voi prinde niciodată rădăcini, mă mut dintr-o casă în alta, dintr-un loc în altul. Sunt ca planta asta" i-a spus asasinul care se numeşte LEON. În curtea şcolii, fata sădeşte planta ei dragă ca să prindă rădăcini, căci prietenul ei a murit... şi muzica pe care o auzi e Shape of My Heart a lui Sting (tema a fost reluată recent într-un duet cu Graig Davis sub numele de Rise & Fall)

I know that the spades are the swords of a soldier / I know that the clubs are weapons of war / I know that diamonds mean money for this art / But that's not the shape of my heart


RE

O femeie frumoasă, cu coapse aţîţătoare şi glezne ca ale unui cal de rasă - într-o rochie a cărei simplitate scoate in evidenţă tot ce e mai frumos şi mai elegant -, coboară o scară semiluminată. Şoldurile i se leagănă senzual, umbra ei dansează pe perete. Se duce să-şi ia mîncare de la un restaurant pentru că soţul e plecat cîteva zile. Urcă apoi scara cu aceeaşi graţie (cred că doar asiaticele pot merge atît de graţios) şi întîlneşte un domn care coboară către acelaşi restaurant. Nu ştie că el va fi cel care îi va trezi sentimente de mult uitate, cum nu ştie că soţul o înşeală cu nevasta lui. Nu ştie că va trăi curînd O IUBIRE IMPOSIBILĂ (In the mood for love), dar va continua să urce şi să coboare scara aceea, unduindu-se, zi de zi, către restaurant pe muzica extraordinară a lui Umebayashi Shigeru (cîntecul se numeşte Yumeji's Theme). Undeva, către final, când nu mai e nimic de spus între ei doi, curge genericul şi e Nat King Cole cu Quizas, Quizas, Quizas.

Quizas, Quizas, Quizas / Y asi pasan los dias / y yo desesperado,y Tu,Tu contestando / Quizas,Quizas,Quizas


MI

Doi copii dansează. Ea e blondă, are o rochiţă verde şi ştie să se mişte cu graţie, el e înalt, brunet şi, acolo de unde vine, nu a învăţat să danseze. E plătit însă să amuze o bătrînă miliardară care-şi doreşte să-l vadă dansînd cu nepoata ei, aşa că se conformează şi se mişcă stîngaci alături de copila blondă. Dansează după un cîntec trist de dragoste: Besame Mucho, şoptit de o doamnă cu o voce guturală, Cesaria Evora. Vor trece anii, hainele lor vor deveni din vernil, verde închis şi cei doi copii vor continua să danseze. El va alerga prin ploaie şi o va scoate din restaurantul acela snob unde ea va lua masa cu viitorul soţ. O va duce afară şi vor dansa printre stropii mari de ploaie, vor alerga şi vor cînta după muzica inimilor lor. Se vor despărţi, se vor regăsi şi vor trăi fericiţi pînă la adînci bătrîneţi. Marile speranţe (Great Expectation, regia Alfonson Cuaron) are pe genericul de final un cîntec extraordinar, interpretat de o trupă care se numeşte Mono: Life in mono.

The stranger sang a theme / From someone else's dream / The leaves began to fall / And no one spoke at all / But I can't seem to recall / When you came along / Ingenue


FA

O pungă se mişcă în bataia vîntului pe un trotuar. E albă, transparentă, pare un rest aruncat de cineva pe stradă. Dar vîntul o mişcă în stînga şi-n dreapta, înainte şi-napoi şi o transformă într-o pasăre mică sau într-o balerină. E multă graţie acolo şi multă frumuseţe. "Uneori e atît de multă frumuseţe în lume încît nu o pot privi pe toată, sufletul meu nu poate primi atîta frumuseţe" spune un tînăr care-i arată iubitei lui înregistrarea video cu punga aceasta care se mişcă liberă pe stradă. El e fiul unui militar homosexual şi al unei femei dezechilibrată mintal, ea e fiica unei familii "perfecte" în care soţii nu se mai iubesc şi nici nu-şi mai vorbesc. Frumuseţea aceasta e ilustrată de muzica lui Thomas Newman şi e ceva şi liniştitor, dar şi obsedant ca temă. American Beauty are la început şi un cîntec al celor de la Beatles, cîntec care se numeşte Because.

Love is all, love is new / Love is all, love is you / Because the sky is blue, it makes me cry / Because the sky is blue


SOL

Doi tineri într-o maşină plină de copii. Merg pe o autostradă americană prin deşert. Copiii sunt gălăgioşi, se ceartă între ei pe bancheta din spate; mama, care stă în faţă, se întoarce şi încearcă să-i împace. E o secvenţă tipică a unei familii obişnuite. Doar că mama şi tata nu sunt părinţi obişnuiţi sunt unii dintre cei mai celebri criminali americani. Sunt Mickey şi Mallory Knox prezentaţi de televiziuni drept "cei mai temuţi criminali de la Manson încoace" şi transformaţi în staruri. Sunt NĂSCUŢI ASASINI (Natural born killers), iar coloana sonoră a filmului în care le sunt prezentate crimele dar şi isteria televiziunii care vrea să ştie tot despre ei, îi include pe Peter Gabriel, Bob Dylan şi Giacomo Puccini. În secvenţa aceea de final, în care foştii criminali au acum o familie în toată regula, cîntă Leonard Cohen - Waiting for a miracle.

When you've fallen on the highway / and you're lying in the rain, / and they ask you how you're doing / of course you'll say you can't complain -- If you're squeezed for information, / that's when you've got to play it dumb: / You just say you're out there waiting / for the miracle, for the miracle to come.


LA

Secolul 18. O noapte ploioasă. Un tînăr îndrăgostit merge cu trăsura prin pădure grăbit să ajungă la un han unde o va întîlni pe o frumoasă contesa maghiară (Isabella Rossellini). O iubeşte şi vrea să-i mărturisească dragostea lui. I-a trimis un bilet şi a rugat-o să-l aştepte. Dar natura îi joacă feste, furtuna îl opreşte (d)in drum, iar roata trăsurii se împotmoleşte în noroi. Tînărul e Beethoven (Gary Oldman) şi cu disperarea îndrăgostitului care nu-şi poate vedea iubita, compune o muzică divină. O ştiţi sub numele Sonata lunii (Piano Sonata No. 14 (quasi una fantasia) in C-sharp minor, Op. 27, No. 2), dar după ce veţi fi văzut filmul IMMORTAL BELOVED, acordurile ei vor căpăta în mintea voastră o cu totul altă semnificaţie, plină de dramatism.


SI

Perechi de dansatori intră pe scenă. Mai întîi piciorul drept un pas în lateral, apoi o mişcare unduitoare din şolduri şi apoi piciorul stîng lîngă cel drept. Din nou dreptul un pas lateral, mişcarea din şolduri, stîngul lîngă cel drept. Perechi-perechi dansatorii intră din stînga către mijocul scenei. E un fragment dintr-un spectacol care are în public doi tineri ale căror destine sunt unite într-un mod aparte. Ea crede că-l ştie de undeva , dar nu-şi aminteşte şi nici n-are cum, pentru că a fost în comă multă vreme. El o ştie bine, dar nu poate să-i spună că a fost alături de ea în spital, pentru că i-ar dezvălui un secret sfîşietor. Sunt în aceeaşi sală de spectacol, pe rînduri diferite, şi îi desparte un scaun. Care e gol, dar într-un fel e ocupat ... de spectatorii filmului HABLE CON ELLA. Melodia pe care perechile de balerini intră în scenă, către finalul filmului, se numeşte Raquel şi e cîntată de Bau.


Do - o tînără descoperă că poate să-şi umple viaţa aducînd mici bucurii unor oameni care nu o cunosc - Amelie
Re - un orb dansează tango cu o femeie care l-a atras cu parfumul ei - Parfum de femeie
Mi
- două femei îşi încrucişează picioarele intr-un tango fierbinte după ce una dintre ele a cîştigat-o pe cealaltă la un concurs de "cine bea cel mai mult" - Frida
Fa - o divă ciudată ca o caracatiţă cîntă o oda a bucuriei şi a dragostei sincronizîndu-se cu o tînără care se luptă pentru viitorul planetei - Al cincilea element
Sol
- un bolnav e scos pe targă afară în ploaie pentru un dans al bucuriei vieţii - Pacientul englez
La -"Love me, love me" cîntă Cardigans în timp ce o tînără îşi descoperă iubirea, privind printre peşti, un puşti ce se află dincolo de un acvariu uriaş - Romeo+Juliet
Si
- "Choose life. Choose a job. Choose a career. Choose a family. Chose a fucking big television"... sau alege orice altceva te face sa te simţi bine şi să ai Just a perfect day - Trainspotting

Do - Streets of Philadelphia / Re - La vitta e bella / Mi - Twin Pinks / Fa - Malena / Sol - Bleu / La - Amadeus / Si - The Piano / Do - Arizona Dream / Re- (-luăm gama încă o dată?!)

Dacă aş fi învăţat muzică în copilărie, acum exista posibilitatea să fiu capabilă să scriu o mică melodie ca să vă pot spune o poveste care să includă puţin devotament - ca în Leon sau O iubire imposibilă -, dorinţa unei iubiri absolute - ca în Marile Speranţe sau American Beauty, încredere într-un viitor mai bun - ca în Hable con ella-, sau încrîncenarea de a învinge tot ce-ţi stă în cale- ca în Immortal beloved. Cum nu ştiu să fac asta, v-am lăsat notele - cele 7, pe toate - în mai multe mesaje din filme (majoritatea din anii '90, pentru că am să scriu cîndva şi despre sunetul muzicii filmelor vechi) ca să vă compuneţi singuri cîntecul care vă e aproape de inimă.

Voi şi sunetul muzicii.

0 comentarii

Publicitate

Sus