23.12.2009
Dragă Moş Crăciun,

Un copil mi-a spus azi la şcoală că tu nu exişti şi că de fapt părinţii sunt cei care cumpără cadourile pe care le găsim sub brad. Începusem şi eu să mă întreb dar parcă era greu de crezut... Ar fi trebuit să vezi faţa mamei când i-am spus! După ce şi-a revenit din şoc a spus că există o singură modalitate ca să aflăm adevărul. Trebuie să îşi scriu o scrisoare în care să îţi spun ce îmi doresc de Crăciun şi după-aia să văd dacă şi primesc cadoul. Sigur! Mama crede că sunt încă un bebeluş şi mă poate păcăli atât de uşor. De parcă nu aş şti motivul adevărat pentru care m-a pus să fac asta! Vrea doar ca eu să scriu deşi ştie cât de mult urăsc scrisul. Până de curând ea îmi scria toate scrisorile pentru tine dar acum că merg la şcoală spune că nu mai am nici o scuză. Naiba s-o ia de şcoală!

Anul trecut ţi-am cerut o mulţime de lucruri şi mi-ai adus doar câteva şi acelea nu chiar cele mai importante. Ca să nu se întâmple din nou şi ţie să îţi fie mai uşor să decizi am să fac o listă scurtă de data asta. Doar un lucru vreau anul ăsta: o pereche de patine. Mătuşa m-a dus la un spectacol de patinaj duminica trecută şi uau! vreau să patinez. Vreau şi eu să fiu ca ei! Şi pentru asta am nevoie de patine, corect? Bineînţeles că poţi să îmi aduci şi alte cadouri numai să nu fie cărţi că nu-mi place nici să citesc. Dar patinele alea ar fi bine să fie sub brad când mă trezesc ori... Şi să fie şi de calitate bună nu ca păpuşa pe care mi-ai adus-o anul trecut. I-a căzut capul din prima zi.

Oh, mama a zis să nu uit să-ţi mulţumesc aşa că... mulţumesc!

Eu

PS: Pune tu virgulele pe unde vrei că eu nu mă pricep.


* * *
Dragă Moş Crăciun,

O dată ţi-am cerut şi eu ceva folositor şi... În fine, mulţumesc pentru patine. Au fost extraordinare, deşi m-au durut picioarele o săptămână după ce le-am încălţat prima dată. Nu cred că sunt bună pentru patinaj, cad de prea multe ori... Am luat nişte lecţii şi antrenoarea zice că am talent, dar, nu ştiu, nu mă mai atrage ca la început. E prea multă muncă de făcut! Mi-ajunge şcoala şi ultimul lucru de care am nevoie e să îmi îngheţe fundul la patinoar în fiecare după-amiază. Din fericire cineva a rătăcit patinele şi le-am găsit abia în primăvară când am descoperit piscina. Mami, dacă citeşti asta, să ştii că nu eu le-am aruncat acolo, jur!

Lily a fost rea cu mine ieri. Se tot lăuda că merge la Disneyland la vară. Nu cred că mai vreau să fiu prietenă cu ea. Dar vreau să merg la Disneyland! Poţi să faci ceva în legătură cu asta? Ştiu că biletele sunt scumpe, dar poate i-ai putea ajuta pe părinţii mei să câştige la loterie? Nu ţi-aş mai cere nimic mult timp dacă ar câştiga. Şi ca să îţi arăt că nu sunt o fată rea, deşi unii ar crede asta după ce l-am bătut pe Bobby pentru că mi-a furat napolitanele, vreau să îi aduci şi lui Lily ceva. Adu-i nişte dinţi mari şi urâţi ca să fie nevoită să poarte aparat cel puţin şase luni. Poţi?

Multe îmbrăţişări pentru persoana mea favorită după tata,

Eu


* * *
Dragă Moş Crăciun,

Stau în pat în camera mea şi mă uit la patinaj. Sunt pedepsită pentru următoarele trei săptămâni. Notele mele sunt atât de proaste încât mama m-a avertizat că n-am să primesc nimic de Crăciun. Nu ştiu de ce mă mai obosesc să-ţi scriu din moment ce ea e şefa în casă indiferent ce ar spune tata. Însă simt nevoia să vorbesc cu cineva şi nu am voie să mă ating de telefon...

Am făcut multe lucruri rele anul ăsta. Am spart geamul din sufragerie jucându-mă cu mingea, aproape am omorât pisica vecinilor încercând să o bărbieresc şi era cât pe ce să dau foc la casă când am încercat să coc nişte prăjituri. Şi asta nu e tot, ar mai fi multe altele dacă mă gândesc bine, dar nu am suficientă hârtie... Totuşi părinţii par să fie mai supăraţi de situaţia de la şcoală. Ar fi trebuit să mă ţin de patinaj, cel puţin atunci aş fi avut o scuză ca să rămân corijentă la jumătate din materii.

Ei, cred că e timpul să mă apuc de tocit. Am un teanc enorm de cărţi lângă pat pe care trebuie să le citesc în vacanţa asta. Viaţa mea e nasoală rău de tot! Poţi să îmi aduci măcar soundtrack-ul de la Newsies? Am nevoie de ceva care să mă înveselească... Cum a fost excursia la Disneyland din vara trecută! Am mâncat hamburgeri şi îngheţată până mi s-a făcut rău şi au zis că sunt prea mică pentru rollercoaster, dar în rest a fost extraordinar.

Prietena ta spăşită,

Eu


* * *
Dragă Moş Crăciun,

Lucrurile sunt total diferite faţă de anul trecut. Nu sunt nici pe departe pedepsită. De fapt, mă descurc atât de bine la şcoală încât părinţii mi-au spus că pot să am orice îmi doresc de Crăciun. Ghici ce vreau? Un animal!

Da, ştiu că n-o să le placă, dar odată adus aici n-o să-i lase inima să-l dea, o să am eu grijă de asta. Deci ce să vreau? Nu se poate câine, pentru că mamei îi e frică de câini, şi nici pisică din cauza alergiilor tatei, urăsc şobolanii, nu vreau peşti pentru că nu îi pot lua în mână să mă joc cu ei, păsările fac gălăgie şi multă mizerie, broaştele ţestoase sunt prea lente... Atunci ce? Un şarpe, o tarantulă, poate o iguană? Nu cred că mama ar accepta aşa ceva în casă, dar orice alegi o să fie bine atâta timp cât respiră.

Să nu crezi că am uitat de CD. Ştiu că tu ai fost! Bine că l-ai ascuns sub pernă să nu îl găsească mama. Rămâne secretul nostru, încă nu a aflat de unde îl am. S-ar oftica teribil dacă ar şti că cineva a îndrăznit să nu îi respecte ordinele. Ai fost grozav, mulţumesc!

Sărbători fericite şi nu prea obositoare,

Eu


* * *
Dragă Moş Crăciun,

O mulţime de lucruri s-au întâmplat de când ţi-am scris ultima dată. Tata a fost promovat la serviciu şi ne-am mutat într-o casă mai mare pe care câinele a făcut-o vraişte din prima lună. Mama aproape că a făcut o depresie nervoasă din cauza lui. Era un căţeluş atât de dulce atunci când l-ai adus şi acum... Tata spune că o să se transforme într-un cal dacă mai creşte mult. Nu m-ar deranja, dar nici aşa nu e rău. Nu îndrăzneşte nimeni să se apropie de mine când ies cu el afară, nici măcar nesuferitul de Bobby, deşi a fost destul de prietenos în ultimul timp.

De Crăciunul ăsta n-o să-ţi cer un lucru viu, nu cred că familia ar suporta încă unul. De data asta vreau un computer. M-am săturat de vechitura pe care o folosesc, se blochează tot timpul şi mă lupt cu ecrane albastre în fiecare zi. Aşa nu se mai poate, problema asta trebuie rezolvată urgent! Poţi să te ocupi tu de asta? Mulţumesc, contez pe tine!

Eu


* * *
scrisoare lipsă


* * *
Dragă Moş Crăciun,

Ţi-a fost dor de mine? N-am apucat să-ţi scriu anul trecut. Cu boala bunicii şi toate problemele cauzate de aceasta nici măcar n-am avut parte de un Crăciun ca lumea. Dar acum că a ieşit din spital suntem decişi să recuperăm. Toate ornamentele sunt puse la locul lor şi avem cel mai mare brad pe care l-am văzut vreodată.

Îţi mai aminteşti de prietena mea, Lily, cea despre care ţi-am vorbit cu câţiva ani în urmă? Aceea cu dinţi urâţi! A trebuit să poarte aparat aşa cum ţi-am cerut şi acum are dinţii mai frumoşi ca ai mei. Dă o petrecere de Revelion şi, cum suntem încă bune prietene, sunt invitată şi eu. Am nevoie urgent de o rochie nouă, una superbă dacă se poate. Am văzut una roşie la mall, care mi-a plăcut foarte mult, dar mama a zis că nu e de mine. Dacă ar fi fost tata acolo sigur mi-ar fi luat-o! Ce mă fac? Vreau rochia aia! Uff, trebuie să mă gândesc la o soluţie...

Hei, mulţumesc pentru computer şi mormanul de cărţi de la Crăciunul trecut. Acum îmi place să citesc aşa că au fost bine-venite.

Ai grijă de tine, afară ninge în continuu,

Eu


* * *
Dragă Moş Crăciun,

N-o să-ţi vină să crezi! Rochia pe care mi-ai adus-o plus accesoriile date de mama au făcut senzaţie la petrecere. Lily era să moară de invidie. Am crezut că n-o să mai vorbească cu mine niciodată. Până la urmă i-a trecut, dar şi-a învăţat lecţia, deci fără petrecere anul ăsta.

Avem totuşi planuri pentru la vară şi mi-ar fi de folos ajutorul tău. Şcoală noastră organizează o excursie în Franţa pentru elevii cu note mari şi eu mă aflu deja pe listă, însă părinţii mei nu s-au hotărât încă dacă să mă lase să merg sau nu. Dacă nu fac nici o prostie până în iunie, crezi că or să mă lase să merg?

Cel mai mare fan al tău,

Eu


* * *
Dragă Moş Crăciun,

Ah, Paris! Sunt acasă de atâta timp şi tot mai visez la... el. Am cunoscut un băiat acolo... Pierre. E atât de drăguţ! Deloc rău pentru primul meu prieten. Am promis să ne scriem când ne-am despărţit, dar ştiu că s-a terminat, el fiind acolo şi eu aici. Nu sunt foarte supărată, a fost doar o chestie de o vară, dar tot mi-e dor de el...

OK, suficientă melancolie pentru o zi, să trecem la lucruri serioase. Vreau să-mi fac un tatuaj. Da, ai auzit bine! Un tatuaj! Sper că nu eşti unul dintre tipii ăia de modă veche cum era bunicul. Nu îndrăznesc să-i spun mamei şi nici nu-mi pot imagina ce reacţie ar avea tata dacă ar auzi... probabil m-ar pedepsi până la banchetul de absolvire? Hmm, nu prea mi-ar plăcea asta...

Apropo, ce mai face Doamna Crăciun? Mi-am dat seama că nu întreb niciodată de ea şi nu vreau să se simtă neglijată. Crezi că ar fi de acord cu ideea tatuajului? Am nevoie de cel puţin o persoană care să fie de partea mea şi nu pot să mă duc la vecini, încă îmi mai poartă sâmbetele după ce câinele le-a stricat toate florile din grădină.

Ce să fac? Ai vreo idee?

Eu


* * *
Dragă Moş Crăciun,

Tocmai mi-am luat permisul de conducere şi acum îmi trebuie o maşină. Scuză-mă că sunt atât de directă, dar tu cum te-ai simţi dacă ai avea doar sania şi nici urmă de reni? Acum înţelegi, da? Am nevoie de o maşină. Nu e obligatoriu să fie decapotabilă, mai încolo o să ajungem şi la asta, dar până atunci îmi trebuie ceva cu roţi ca să conduc... şi să nu spui bicicletă!

Oh, vrei să ştii ce s-a întâmplat cu tatuajul? Mi l-am făcut şi mama a aflat de el şi s-a supărat, dar nu i-a spus tatei aşa că el încă nu ştie. La început mi-a fost frică că o să regret că l-am făcut, dar încă îmi place. Este micuţ şi delicat şi îmi stă bine.

Crăciun fericit! Odihneşte-te după sărbători... şi nu uita de maşină!

Eu


* * *
Dragă Moş Crăciun,

Maşina a fost o idee proastă. După mai multe încercări ratate de a rămâne fără carnet, am lovit-o atât de rău că au trebuit să o vândă la bucată. Din fericire mi-am rupt un picior şi, cu restul rănilor şi contuziilor, au fost toţi fericiţi că am scăpat cu viaţă şi nu m-au mai certat... prea mult. Dar am petrecut două luni în spital şi asta a fost chiar mai rău.

Nu sunt făcută să conduc! Dar nu-ţi fă griji, am găsit deja o soluţie. Nu trebuie să fiu eu cea care conduce, tipul trebuie să o facă şi prin urmare să furnizeze şi maşina. Am pus ochii pe tipul cel mai mişto din şcoală... şi maşina lui e trăznet!

Mă grăbesc puţin, trebuie să vină Bobby să mă ia. Da, e maşina lui. E în regulă, cred, deşi nu l-am putut suferi mult timp... şi pare să mă placă. A fost foarte atent cu mine cât am stat în spital, iar azi ieşim în oraş. Mergem să dansăm şi să testăm rezistenţa piciorului meu proaspăt recuperat. Sper să nu mă deranjeze tocurile prea mult.

A venit! Trebuie să plec! Pa!

Multe pupicuri,

Eu


* * *
scrisoare lipsă


* * *
scrisoare lipsă


* * *
Dragă Moş Crăciun,

Bună, vechi prieten! A trecut ceva timp... Ce mai faci? Te îndeletniceşti cu aceleaşi lucruri ca de obicei? Şi eu la fel... N-am să-ţi cer nimic în seara asta, te-am deranjat destul... Simţeam nevoia să vorbesc cu cineva, dar toţi prietenii mei sunt plecaţi în vacanţă, sunt singură aici şi este atât de deprimant...

Am fost prea ocupată ca să-ţi scriu în ultimii ani. Lucrurile n-au mers bine cu Bobby de la început şi până la urmă ne-am hotărât să ne despărţim. Nu-mi pare rău, mi-e mai bine fără el, dar parcă nu reuşesc să-mi revin după asta.

Nu ştiu ce să fac. Am nevoie de o schimbare, dar nu prevăd niciuna în viitorul apropiat. E plictiseală mare. Poate că ar trebui să îmi iau alt câine. Cel pe care mi l-ai adus tu a rămas la părinţi după ce m-am mutat. Îi merge bine, deşi îi e dor de mine şi mie de el. Mama îl răsfaţă ceva de speriat şi a insistat să-l las la ei ca să am motiv să îi vizitez mai des. Viaţa e ciudată...

Aceeaşi Eu.


* * *
Dragă Moş Crăciun,

Nu ştiu ce ai făcut de Crăciunul trecut, dar bănuiala mea este că minunea ţi se datorează ţie. Numai tu puteai să mi-l scoţi în cale pe tipul asta. Am dreptate? Adrian este extraordinar, m-am topit din prima clipă în care l-am văzut. Păcat că nu îmi împărtăşeşte sentimentele...

Suntem doar prieteni şi probabil că aşa o să rămânem. El este un patinator faimos şi e mereu înconjurat de fete, le spune ,,fani", şi asta desigur că nu mă ajută. Totuşi ne distrăm de minune împreună aşa că nu ar trebui să mă plâng, deşi nu m-ar supăra dacă mi-ar acorda un pic mai multă atenţie... dar... asta e.

Numai urări de bine de la o veche prietenă,

Eu


* * *
Dragă Moş Crăciun,

Mulţumesc că mi-ai îndeplinit dorinţa, dar asta e prea mult... Când am cerut puţină atenţie din partea lui, chiar la asta mă refeream, ,,puţină" atenţie. Suntem împreună de aproape un an şi totul merge bine, dar ceva totuşi mă deranjează. De fapt mă supără rău de tot! Prezenţa lui mă copleşeşte. Simt că nu pot nici să respir fără permisiunea lui. E drăguţ şi bun şi ştiu că mă iubeşte, dar vrea mereu să ştie unde sunt, ce fac, cu cine vorbesc, totul, în fiecare secundă a fiecărei zi. Simt că mă sufoc! Şi nici nu pot să îl părăsesc pentru că îl iubesc. Ajutor!

Eu

* * *
Dragă Moş Crăciun,

OK, lucrurile s-au mai calmat şi acum suntem amândoi mulţumiţi. Mulţumesc pentru asta... dar... ar mai fi ceva... el e tot timpul ocupat cu antrenamentele sau, dacă nu, e plecat în turneu. Abia apuc să îl văd. Şi mi-e atât de dor de el... Vreau să petrecem mai mult timp împreună aşa cum făceam înainte. Nu ştiu de ce, dar simt că îl pierd...

Eu


* * *
Dragă Moş Crăciun,

Acum avem timp... poate chiar prea mult, dar am primit ce am cerut! Adrian s-a accidentat şi nu are voie pe gheaţă o perioadă nedeterminată, aşa că stă acasă toată ziua şi se ceartă cu mine. Ştiu că este îngrijorat şi pe bună dreptate, doctorii n-au un pronostic tocmai favorabil, dar nu ştiu cât mai pot suporta situaţia asta. Şi ce e mai rău e faptul că nu s-a refăcut complet şi are încă dureri. Mă omoară cu zile să îl văd aşa şi să ştiu că nu pot să fac nimic ca să îl ajut. Vreau doar să fie fericit, indiferent ce înseamnă asta... te rog...

Eu


* * *
Dragă Moş Crăciun,

Doar un scurt mesaj să îşi spun cât de fericită sunt. Anul trecut a fost extraordinar, cel mai frumos an din viaţa mea. Adrian şi-a revenit după accidentare şi patinează din nou, ştiai? Sigur că ştiai!

Trebuie să te las, mă aşteaptă în sufragerie ca să luăm cina. A spus că are o surpriză pentru mine. Dacă e ceea ce cred eu că e, până mâine o să am un nou inel de adăugat la colecţie, un inel mai special... dar chiar dacă mă înşel, eu tot o să îl iubesc şi am convingerea că o să fim fericiţi şi mai departe. Cine ar fi crezut că viaţa poate fi atât de frumoasă?!

Fericită, Eu.


PS: Dacă vreţi să împărţiţi cu cititorii LiterNet-ului o poveste despre Crăciunurile din amintire sau despre cele din vise, o aşteptăm la [email protected] (în word, cu diacritice) pînă pe 27 decembrie 2009. Dacă ne place o să apară pe LiteNet.

0 comentarii

Publicitate

Sus