Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Proză scurtă  Sageata  Miscellanea

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Salvarea Culturii: Importanţa culturii pentru culturile noastre


Claudia Moscovici, traducere de Nicoleta Diaconeasa

25.08.2012
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
În mod paradoxal, cei care au desfiinţat conceptul de "cultură" în secolul XX au fost tocmai teoreticienii, precum Pierre Bourdieu (autorul cărţii Diferenţe: Critica socială şi Judecata de gust), Jean Baudrillard (Simulacra and Simulation) şi Jean-François Lyotard (Condiţia Postmodernismului). Având ca public ţintă o audienţă elitistă, aceştia au avut în nenumărate rânduri polemici în privinţa faptului că "cultura" nu este decât un construct social elitist, artificial şi învechit. Cea mai mare ironie o reprezintă însă faptul că nu teoreticienii ai culturii au distrus cultura în sine, ci publicul prin indiferenţa sa: nu doar în scris sau oral, ci în viaţa de zi cu zi.
 
Ce este cultura? Ea poate însemna:
a) practicile, valorile, credinţele şi moravurile unei societăţi, sau un "stil de viaţă"
b) printre altele, poate fi reprezentată în diferite domenii din sfera umanului precum arta, literatura, cinematografia, filosofia, dansul, teatru, poezia, critica de artă şi cea literară. Mi-ar plăcea să dezbat faptul că al doilea sens al termenului "cultură" este esenţial pentru sensul de bază al termenului "culturi" ca set de valori, tradiţii.

Voi aborda în acest eseu următoarele puncte:
1) Pe lângă instituţiile academice şi educaţionale în general, cum supravieţuiesc şi de ce sunt prejudiciate în ziua de azi aceste domenii culturale?
Dar principala mea enigma în cele din urmă este:
2) De ce este cultura importantă pentru societatea în care trăim?

1) Cum supravieţuieşte cultura  (în afara academiilor şi instituţiilor educaţionale) şi de ce suferă în zilele noastre?

a) Cluburile literare. Cel puţin, în Statele Unite nu putem subestima importanţa cluburilor de carte, indiferent că este vorba de un club literar de amatori sau de cluburile acelora care au influenţă pe o scară mai largă şi sunt urmăriţi de o mulţime de cititori precum Clubul de carte Oprah. Oprah's Book Club şi-a pus bazele în timpul în care emisiunea lui Oprah Winfrey se bucura de foarte multă faimă, în 1996. În fiecare lună Oprah şi echipa ei de editori selectează o nouă carte pe care să o citească şi al cărei conţinut să îl dezbată în cadrul emisiunii (în total au fost introduse 70 de cărţi în decurs de 15 ani). În luna iunie a anului 2012, Oprah a deschis un nou club de carte în parteneriat cu O: Revista Oprah şi noul program de televiziune Oprah Winfrey Network (OWN). Clubul de carte Oprah a adus în centrul atenţiei "cultura înaltă", un gen care este cel mai puţin citit: genul literar. Unele dintre cele mai relevante exemple sunt Corecţii din septembrie 2001 şi Libertate din septembrie 2010, două cărţi scrise de Jonathan Franzen, precum şi Middlesex, epopeea comică a lui Jeffrey Eugenide în iunie 2007.

Din moment ce două dintre ele se numără printre cărţile mele preferate, le-am făcut câte o recenzie, postată pe blogul meu personal Salonul de literatură:
Recenzia cărţii Libertate a lui Jonathan Franzen: aici
Recenzia cărţii Middlesex a lui Jeffrey Eugenides: aici

Ce face sa fie atât de specială ficţiunea literară şi de ce tinde să fie mai puţin citită decât literatura de consum şi "genre fiction"? De fapt înclin să cred că ficţiunea literară care reuşeşte să pătrundă în canonul literar tinde să fie mai populară printre cititori, decât cele mai multe dintre lecturile de consum, pentru că este adesea predată în şcoli. În sfârşit, aceasta este o excepţie, nu o regulă. Cele mai multe opere literare (literary fiction) au un public foarte limitat. Din această cauză editurile mari le evită, excepţie făcând cazul în care autorul este deja foarte cunoscut sau dacă operele sale sunt foarte promiţătoare. Ceea ce se vinde cel mai bine şi ceea ce cititorii preferă să citească este "genre fiction" precum Harry Potter şi Twilight (în materie de poveşti fantastice) sau volumele publicate de Stephen King (în materie de cărţi de groază).

Deşi limitele dintre ficţiunea literară şi genre fiction nu sunt perfect conturate, aş îndrăzni să spun că genul fictiv pune accent pe un curs rapid al evenimentelor şi pe o intrigă captivantă, în timp ce ficţiunea literară privilegiază mai mult caracterizările nuanţate psihologic şi un stil de scriere unic, uneori experimental. Ficţiunea literară se vinde mai bine acelor oameni care mai au suficient timp liber pentru a citi cărţi care să le stimuleze simţurile audio-vizuale, dat fiind numărul de spectacole culturale care sunt puse la dispoziţie pe internet, la televizor şi prin intermediul emisiunilor radio din zilele noastre. Într-adevăr, genul de literatură mai puţin popular este cel care are cele mai multe şanse de a face domeniul literaturii să evolueze şi care ne poate face să vedem viaţa - şi arta - în multiple sensuri diferite. Din păcate, şansele pentru ca o carte care se încadrează în acest gen să capteze atenţia publicului apărând în dezbaterea Clubului de carte Oprah sunt mai scăzute decât şansele de a câştiga la loterie. Prin urmare, cum este prezentată noua literatură unui public larg? Această întrebare mă conduce la un alt punct:

b) Staţiile de radio şi canalele TV. De asemenea, modul prin care cultura îşi poate face simţită prezenţa cu ajutorul canalelor de televiziune şi programelor de radio care depind de finanţări din partea guvernului şi donaţii publice.
 
Din păcate, în ultimii câţiva ani, canale de televiziune precum British Broadcasting Corporation (BBC), Public Broadcasting Service (PBS) în Statele Unite; Arte (Association Relative à la Européene a Franco-German TV network) şi unul dintre preferatele mele, TVR Cultural România, se confruntă cu faptul că nu sunt finanţate, au profituri mici sau inexistente şi o audienţă scăzută. Unele dintre aceste programe de radio şi televiziune s-au conformat nevoilor publicului modern; altele s-au zbătut să se menţină până au ajuns să fie desfiinţate. Programul Arte TV, de exemplu, care şi-a început transmisia în 1992 în Franţa şi Germania, s-a descurcat destul de bine, transmiţând emisiuni şi în Belgia, Austria, Israel, Norvegia, Portugalia şi Suedia. Câteva din emisiunile în limba franceză sunt difuzate chiar şi în Canada. Adaptându-se evoluţiei tehnologiei, programul Arte TV transmite acum timp de 24 de ore în format HD, prin satelit. Pe de altă parte, programul românesc TVR Cultural, înfiinţat în 2002 şi structurat după modelul programului Arte TV urmează să fie închis în septembrie 2012, dar câteva dintre emisiuni vor fi preluate de TVR2 şi TVR3. De regulă, programele de televiziune educaţionale - cele care promovează "cultura" - nu numai că sunt non-profit, dar reprezintă o afacere proastă cu mari pierderi de bani, aşa cum a fost cazul în România.

Am citit mai multe analize interesante asupra acestui subiect şi de aceea ataşez mai jos, pentru cei interesaţi, două articole relevante:
http://www.gandul.info/news/doua-posturi-ale-tvr-isi-vor-inceta-emisia-9938597  
2) De ce e cultura importantă pentru societatea noastră?

Părerea mea este că interesul tot mai scăzut pentru susţinerea culturii e un fenomen foarte nefericit. Aş vrea să prezint în cele ce urmează câteva motive pentru care eu cred că rolul culturii este foarte important pentru societăţile noastre, plecând de la vorbe ce aparţin unor autori români foarte cunoscuţi.

a) "Cuvintele, în anumite momente, au puterea de a înlocui faptele". (Elie Wiesel)
 
În timpul celor mai dificile perioade ale istoriei, scriitorii de ficţiune literară, memorii şi eseuri critice, s-au aflat printre cele mai curajoase şi puternice voci ale protestului. Prin intermediul unor romane precum Darkness at Noon al lui Arthur Koestler, Journey into de Whirlwind al scriitoarei Natalia Ginzburg, Evadarea tăcută / The silent escape al Lenei Constante şi nu în ultimul rând Night al lui Elie Wiesel, autorii au pus cititorii faţă în faţă cu scene terifiante specifice stilului kafkian, cu torturi fizice şi psihice şi cu starea de disperare şi deznădejde generală care caracterizau fidel viaţa în timpul regimurilor totalitare. Puterea mesajului împotriva regimului, transmis de operele lor, nu a captat numai atenţia a milioane de cititori contemporani, ci a unor întregi generaţii. Ecoul lor răsună până în ziua de astăzi. Un alt citat faimos de-al lui Wiesel este: "Opusul iubirii nu este ura, ci indiferenţa. la fel cum opusul artei nu este vulgaritatea, ci indiferenţa; opusul credinţei nu este erezia, ci indiferenţa, iar opusul vieţii nu este moartea, ci indiferenţa." E mult mai dificil să rămâi nemişcat la suferinţele umane atunci când citeşti asemenea cuvinte răsunătoare.
 
b) "Literatura este o artă reflexivă". (Ion Luca Caragiale)
 
Caragiale a fost întotdeauna deasupra vremurilor sale, în atât de multe feluri. A fost citat adesea până în zilele noastre, mai ales în ziare, datorită remarcilor sale savuroase pline de cinism, inteligenţă şi adevăr la adresa sistemului politic, care se aplică atât celui contemporan, cât şi celui din vremea autorului. Probabil Caragiale a prefigurat, de asemenea, curentele de gândire-formalismul şi poststructuralismul - care susţin că arta şi literatura sunt importante prin natura lor; dar aceasta nu este desigur o concepţie nouă. În secoluk XIX Théophile Gautier este considerat a fi creatorul noţiunii "artă pentru artă". În ciuda faptului că deseori arta, literatura, critica şi filosofia conţin implicaţii morale şi sociale, acesta nu ar trebui reprezinte un factor indispensabil de care să depindă importanţa lor; din contră, au o valoare intrinsecă: expresia creativităţii umane în sine.
 
c) "Cultura înlătură naivitatea, iar învăţătura alungă ignoranţa". (George Coşbuc)
 
Filosofia, arta, critica şi literatura nu numai că reflectă realitatea ci o transformă împreună cu aşteptările şi presupunerile noastre despre aceasta; ne schimbă convenţiile politice şi sociale, ne face să ne punem întrebări mai profunde în legătură cu cei din jurul nostru şi cu noi înşine şi ne ajută să punem bazele unei noi realităţi. Fără să le reducem doar la statutul de ideologie si polemică, arta, filosofia şi literatura ne ajută să reflectăm asupra ceea ce ştim despre lumea în care trăim şi uneori ne conduc către revelaţii profunde.
 
d) "Scopul şi datoria existenţei fiecăruia este creaţia". (Mircea Eliade)
 
Această opinie ontologică îmi aminteşte de un adevăr general valabil: oamenii sunt singurele fiinţe care se diferenţiază prin puterea gândurilor (şi a creaţiilor) lor, nu numai prin procreare. Capacităţile noastre intelectuale şi artistice reprezintă o mare parte din ceea ce ne face să fim umani. Ar trebui să valorificăm, să dăm glas, viaţă şi mai ales să explorăm, să exploatăm aceste capacităţi.

e) "Critica este o concepţie greşită: Citim, nu ca să îi înţelegem pe alţii, ci ca să ne înţelegem pe noi înşine." (Emil Cioran)

Cioran exprimă prin aceste cuvinte un adevăr fundamental despre creativitatea umană. Atunci când citim - poezie, filosofie sau literatură - desfăşurăm o activitate importantă în care introspecţia este factorul cheie. Din cărţi învăţăm atât de multe lucruri despre istoria lumii, despre felul în care se comportă oamenii şi de ce, dar cel mai important, aşa cum Cioran afirmă elocvent, învăţăm să ne cunoaştem pe noi înşine.

Aşadar, ar trebui să protejăm "cultura" pentru că: prin intermediul ei putem reflecta asupra convenţiilor sociale şi le putem transforma; ea este cea care ne ajută să ne exploatăm creativitatea; este adesea prima şi ultima salvare a libertăţii în circumstanţele unui sistem politic-social represiv; este unul dintre elementele-cheie care ne ajută să fim umani; şi în numele salvării creativităţii umane avem nevoie să protejam şi să respectăm cultura. Pentru a concluziona cu un ultim citat, aşa cum spune Kenneth Kaunda (primul preşedinte al Republicii Zambia): "O ţară fără cultură e ca un trup decapitat".  Acest adevăr general despre "cultură" se aplică la nivel mondial tuturor culturilor.
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




1 comentariu

  • de ce?
    ion, 26.08.2012, 19:49

    De ce ne trebuie cultură când avem facebook?!

ARHIVA RUBRICII

Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Atelierul de filosofie, Alex Cosmescu (5.0/5 - 1 vot)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Mecanismul haosului / Rosenkranz şi obsesia pentru picioare, Alberto Păduraru
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro De la roată la metaforă, Carmen Sorescu (5.0/5 - 4 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Realitate cu trei pisici, Alberto Păduraru (5.0/5 - 2 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro O zi cu Zsuzsika, Ana Tatu (4.9/5 - 10 voturi)
Sageata Toate articolele din această rubrică


RUBRICILE CATEGORIEI

Sageata Praful de pe tobă
Sageata autoficţiuni
Sageata Cântece simple
Sageata 49
Sageata Visăreasa-n colţul blocului
Sageata Totul pe alb
Sageata Pentru cine bat străzile
Sageata Editorialul de luni dimineaţă
Sageata Cafe del Sol
Sageata Diversiuni şi aluviuni
Sageata Micile istorii
Sageata Scrisorile Getei
Sageata Insolita de marţi
Sageata Întîlniri - De dragoste
Sageata Cuvinte pentru înecaţi
Sageata România, draga de ea!
Sageata Jobenul cu iepuraşi
Sageata Şoseta cântăreţului de blues
Sageata inter_zise
Sageata Biciclete în Beijing
Sageata Istorii inventate
Sageata Respiraţie sub apă
Sageata CompletAbil
Sageata Cutia cu păpuşi
Sageata Drumul spre Oz
Sageata Un pic - alte întîmplări adevărate
Sageata Poveştile fetei nesăbuite
Sageata Cum să...
Sageata Bungee Jumping
Sageata InCompletAbil fantastic
Sageata Ceaiul de joi dimineaţă
Sageata Fractalul Epic
Sageata Zen şi arta întreţinerii motocicletei
Sageata Povestiri minimaliste
Sageata PUNCT...
Sageata S-a întâmplat într-o joi
Sageata 8 1/2. Odă bărbaţilor / Ode to men
Sageata Blues Letters
Sageata Casa cu pereţi de vânt
Sageata Bestiar domestic imaginar (cu persoane celebre)
Sageata Ora de libertate
Sageata Viaţa domnului Lăzărescu
Sageata Întâmplări despre niciodată
Sageata Jurnal de maimuţe


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer