Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Fragmente şi cronici ale cărţilor pe hîrtie  Sageata  Fragmentarium

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Ce dracu se întîmplă cu trenul ăsta?


Radu Ţuculescu

21.07.2004
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Radu Ţuculescu
Ce dracu se întîmplă cu trenul ăsta?
(trei piese de teatru)
Editura Eikon, 2004

cu o prefaţă de Miruna Runcan şi o postfaţă de Claudiu Groza



  Citiţi o cronică a acestei cărţi.

*****

Uscătoria de partid
sau
Striviţi gîndacii de bucătărie
(Comedie în două părţi - fragment)

Personaje:
Nini Gagu - şef de scară; Pamula - fiica lui Gagu, elevă în clasa a XII-a; Aristică Alecu - şomer; Alna - soţia lui Aristică, profesoară; Amelia - fiica celor doi, elevă în clasa a XII-a; Bărbatul cu fluierul; Femeia cu batic; Vasil Doibani; Grăsana; Vocea din lift; Figuranţi

Scena este împărţită în două părţi nu neapărat egale. Într-una se află bucătăria-sufragerie a familiei Alecu. O canapea, un frigider, un telefon şi ce mai doreşte regizorul. O uşă care duce în camera Ameliei. Deasupra sufrageriei se găseşte uscătoria blocului. Frînghii pe care atîrnă izmene, chiloţi, maieuri, cămăşi etc. Un birou din lemn masiv sub frînghii. Hîrtii, creioane, broşuri etc. Un computer. În cealaltă parte a scenei e casa scărilor şi uşa liftului. Trepte ce duc la uscătorie. Personajele care vor urca pe casa scărilor îşi vor face apariţia de sub scenă printr-o trapă. Acestea sînt minime indicaţii scenice. Libertatea regizorului şi a scenografului e totală. Imaginaţia lor poate zburda în voie, fără restricţii.

În uscătorie, la birou, şade un individ. Nu-i distingem chipul. O lampă e aprinsă deasupra biroului pe care-l luminează parţial. Individul e, de fapt, Nini Gagu, ceea ce, evident, spectatorii vor descoperi mai tîrziu.

Amelia urcă treptele, fredonînd. E desculţă, cu pantofii într-o mînă iar în cealaltă o sticlă. E foarte bine dispusă, uşor ameţită, subţire îmbrăcată. Fustă scurtă, bluziţă etc...

SCENA UNU


Uscătoria şi casa scărilor. Amelia şi Nini Gagu.

AMELIA: De la pat şi pîn la baie... la la la... (rîde, sughite)...

NINI GAGU: (în surdină)... un steag ne trebuie... e un simbol...

AMELIA: ... m-am frecat de Niculae... (rîgîie)... pardon... (rîde, sughite)...

NINI GAGU: Asta face impresie... şi insignă... şi broşuri colorate...

AMELIA: ... poate aude tata... (sughite)... trag o duşcă să-mi treacă... (bea)

NINI GAGU: ... de ce să nu-i tragem un steguleţ? Pe lîngă cel mare, al patriei... e o idee...

AMELIA:... naşpa... s-a golit... (întoarce sticla, rîde) nu ştiu ce drac mi-a făcut... că sughiţul mi-a trecut... (sughite)...

NINI GAGU: ... nu aveţi trecut, vor comenta invidioşii... ba, mă îl avem pe cel mai vechi, zic cum spun...

AMELIA: ... nu aşa zice cîntecul ci... şi burtica mi-a crescut... (rîde)... un cîntec de căcat...

NINI GAGU: Noi nu sîntem mînjiţi cu rahat... ca alţii... (se ridică; dacă se poate, să-i lucească doar chelia)...

AMELIA: ... dacă se trezeşte, îi spun lui papa c-a fost un chef blegos...

NINI GAGU: E timpul să se trezească toţi oamenii cinstiţi...

AMELIA:... şi tocmai s-a blocat liftul... mai am mult de urcat... ?... lumina-i chioară... treptele s-au înmulţit...

NINI GAGU: Vom urca pînă pe cele mai înalte trepte...

AMELIA:... aşa-i mai cool... se menţine silueta... de te dai ... cu bicicleta... la... la... la...

NINI GAGU: La... la noi... puteţi veni cu inima deschisă... (se aşează) mda... asta trebuie s-o mai gîndesc... (ia un pix, scrie)...

AMELIA: ... colegii mei sînt încă... nişte puţoi...

NINI GAGU:... tinerii... nu pot fi uitaţi... trebuie gîdilaţi... înălţaţi...

AMELIA (se opreşte în dreptul uşii uscătoriei, caută cheile): ... li se ridică repede... apoi... poc... dezumflarea... (încearcă să descuie)... te pomeneşti că-s alte chei... se trezeşte tata şi... trebuie să-i povestesc... (lasă sticla jos)

NINI GAGU: Cineva umblă la uşă... (se ridică)

AMELIA (apasă pe clanţă, deschide): ... au uitat uşa deschisă... (intră)

Ţipete de ambele părţi

AMELIA: Unde dracu am nimerit? (rîde)... într-alt apartament...

NINI GAGU (din umbră): Domnişoară, aici e uscătoria, zic...

AMELIA: Ce zici? Uscătoria... chiar aşa... am urcat mai sus...

NINI GAGU: Deci trebuie să cobori.

AMELIA: Dar tu ce faci aici?

NINI GAGU: Lucrez...

AMELIA: Printre chiloţei şi furouri... eşti un mic pervers...

NINI GAGU: Domnişoară, ai grijă ce-ţi iese pe gură...

AMELIA:... sau un sadic... un vampir, ăştia lucrează noaptea... sug... sîngele...

NINI GAGU: Domnişoară, aici e un sediu, zic...

AMELIA: Ce zici tu, străine... ? Te-o fi dat nevasta afară... cu birou cu tot... pixuri, hîrtie... la ce dracu-ţi trebuie,cînd ai un Pentium... nedeschis... uite şi un steguleţ alb...

NINI GAGU: Pune-l la loc şi şterge-o!

AMELIA: Noi de-aicea nu plecăm, nu plecăm acasă...

NINI GAGU: Taci! Trezeşti pe careva şi mă compromiţi...

AMELIA: Pot eu compromite pe cineva... cu asemenea bulane...

NINI GAGU: Duhneşti de la o poştă...

AMELIA: Au deschis băieţii o şampanie... ştii tu, chestia aia spumoasă... mi-au stropit bluziţa... şi sutienul... care nu-l port... şi fustiţa... ar trebuie puse la uscat, ce zici vampirache?

NINI GAGU: Eu zic că... ce dracu faci?

AMELIA (se aşează pe birou, cu spatele la public. Cîntă ceva în engleză. Loveşte lampa care începe să penduleze) Fac... (rîde, îşi lasă capul pe spate)... o pată de culoare nu strică în atmosfera asta mohorîtă... şi umedă... îţi place că-i umedă, vampiraş? Ce-ţi aminteşte ţie o atmosferă umedă... ?

NINI GAGU: Te-ai pus cu curul pe hîrtiile mele...

AMELIA: Corect. Cur se zice la ăsta... şi e constituit din nişte fese supermişto...

NINI GAGU: Eşti o... nesimţită... o rapandulă...

AMELIA: Sînt doar ameţită... într-o situaţie inedită... care mă excită... (rîde, cîntă, loveşte lampa)... ită, ită... am produs rime... sînt poetă... nu simţi atmosfera cum se... incită... adică încinge... cu ce-ar rima încinge?

NINI GAGU (şuieră): Ieşi afară!

AMELIA: ... încinge... împinge... (fredonează în engleză)... cunoşti limba engleză... ?... la vîrsta ta trebuie să ştii o limbă...

NINI GAGU: Te pocnesc...

AMELIA: Urlu de scol tot blocul... violul e la modă... mă vor crede...

NINI GAGU: Căţea?

AMELIA: Repertoriu vechi... ham, ham... nu... mai bine miau... (rîde pisiceşte, loveşte lampa)

NINI GAGU: Îţi arăt eu ţie, tîrfă mică... (se repede asupra ei, o împinge pe birou, îi ridică picioarele. Părul şi capul Ameliei atîrnă pe marginea biroului cu faţa spre public. Lampa pendulează. Amelia rîde. Nini Gagu gîfîie)... dacă eşti în călduri... să procedăm în consecinţă...

AMELIA:... de la pat şi pîn la baie... conştiinţa mă îndoaie... în consecinţă, am conştiinţă...

NINI GAGU: Te fac eu să simţi...

AMELIA (rîde): Simt... nişte pixuri în coaste...

NINI GAGU (gîfîie): Îţi place, tîrfă mică...

AMELIA (sughite): Prea repede... pentru un răspuns... atît de scurt... mă gîdili...

NINI GAGU (gîfîie):Te-nvăţ eu minte...

AMELIA (rîde): Învăţ repede... sînt o elevă silitoare... cu note bune...

NINI GAGU (gîfîie): Îţi place, tîrfă mică...

AMELIA (rîde): Te tot repeţi... ai o rotiţă stricată... vampiraş...

NINI GAGU: Stricată eşti tu, zic...

AMELIA: Cum vorbeşti aşa urît... vampirache?... într-o situaţia... atît de poeticăăă... mamă ce mă gîdil...

NINI GAGU: Îţi place, tu, îţi place?

AMELIA: Aaa... mereu a-urile astea...

NINI GAGU: Tremuri toată...

AMELIA (rîde): ... îmi amintesc... de-un număr de maşină... A... A... A

NINI GAGU: Îţi place, tu, îţi place?_

AMELIA (imitîndu-l): Îţi place, tu... ai imaginaţie sărăcuţă... vampirache... (cîntă în engleză sau se poate şi în turcă).

NINI GAGU: Desigur... îţi... place... da... da (se opreşte brusc. Rămîne, cîteva clipe, nemişcat apoi se retrage în umbră. De preferat, pe tot parcursul scenei anterioare, să nu i se distingă chipul).

AMELIA: Dada... blablabla... (se dă jos de pe birou) Repede finalizat, vampiraş... după cum s-a observat... Acum m-am prins eu de ce ţi-ai mutat tu biroul aici... cînd vin prea cuvioasele gospodine să-şi întindă rufele tu, poc, le întinzi pe birou... meseriaşă treabă... (Nini Gagu mîrîie)... parcă mi-e cunoscută mei vocea... n-am chef să-ţi văd mutra... poate pe ziuă voi aduce rufele în locul mamei... poate lucrezi doar noaptea... puţin îmi pasă... (Se holbează la tăblia biroului. Ridică palma. Loveşte)... Asta n-a putut ieşi din mine, vampirache... şi aici sînt gîndaci... hihi... ţi l-am strivit de coală... ai o amprentă de la mine... n-are sînge, vampiraş... gîndacii ăştia sînt inofensivi... nu sug sîngele... oamenilor... (Rîde. Fredonează. Iese. Coboară scările) Oare... de ce am făcut-o... (Deschide uşa apartamentului şi dispare în camera ei.

Nini Gagu iese şi el, speriat, după Amelia. Loveşte sticla goală uitată de aceasta pe scări. Cînd sticla începe a se rostogoli, se stinge lumina. Nini Gagu aprinde o brichetă.Se aude soneria de alarmă din lift.)

NINI GAGU (speriat): Ce dracu sună?... şi nici nu văd... bîjbîi... o fi tîrfa mică... (iarăşi sună)... aha... (Se apropie de uşa liftului)... e cineva acolo?

VOCEA DIN LIFT: Eu sînt!

NINI GAGU: La ora asta? Ar trebui să fii în pat...

VOCEA DIN LIFT: Categoric. Habar n-am dacă-i zi ori noapte...

NINI GAGU: Aha... rahat...

VOCEA DIN LIFT: Vorbeşte mai tare, sînt între etaje. Se aude prost...

NINI GAGU: E trecut de miezul nopţii, trezim oamenii...

VOCEA DIN LIFT: Anunţă depanatorul... pe ăia de la intervenţii... pe şeful de scară...

NINI GAGU: EU sînt şeful de scară.

VOCEA DIN LIFT: Am nimerit-o...

NINI GAGU: Stai liniştit, zic cum spun... Nu tropăi, nu te agita...

VOCEA DIN LIFT: Să înţepenesc, adică...

NINI GAGU: Dimineaţă anunţ... acum nu-s şanse, pricepi...

VOCEA DIN LIFT: Si dacă-mi vine să mă piş?

NINI GAGU: Dă-i drumul... Nevoile cetăţenilor trebuie rezolvate în primul rînd. Chestiunile de urgenţă, zic cum spun.

VOCEA DIN LIFT: Încă nu-i urgent.

NINI GAGU: Noi ţinem cont de ele... şi nu mai apăsa pe butonul de alarmă... lumea doarme...

VOCEA DIN LIFT: Bineeee

Cîteva clipe de linişte. Bricheta lui Nini Gagu se mişcă. Mîna caută comutatorul. Il găseşte. Declic. Cli-clic. Nimic.

NINI GAGU: S-o fi ars becul... ori e pană de curent... pe măsa, pană! Cineva mă sabotează... Încearcă să mă oprească din drum... Oamenii cinstiţi răzbesc pînă la urmă... Cinstea se ridică la suprafaţă, precum petele de ulei. Cinstea de dreapta, de stînga, de centru, de ce-o fi... Nu contează orientarea, zic cum spun. Ci să fii cinstit. Am să-i adun pe toţi sub acelaşi drapel... adică vom gîndi noi un steguleţ al nostru... La mine pot veni, indiferent de religie, de concepţie asupra vieţii... toate categoriile sociale au oameni cinstiţi, zic cum spun. Aşa că voi avea un partid puternic. Ce poate fi mai istoric decît cinstea? Nimic. O fi prostituţia cea mai veche meserie dar... nu-i istorică. (Se aprinde lumina) Ahaaa... fu o pană... Voi înfiinţa Partidul Oamenilor Cinstiţi. Va fi o adevărată lovitură (Ridică palma, urmărind un gîndac pe tăblia biroului) dată celorlalte partide... care n-au rezolvat... doar gura de ele... adevăratele probleme... (Loveşte cu palma) Pe.O.Ce. Zic cum spun. Trebuie adunate semnături... e simplu... numai în blocul nostru sînt 360 de apartamente... Iar tot cartierul ... hohoho... Oamenii care trăiesc la bloc, pe ei mă bazez... Sînt cinstiţi dar mulţi, n-au furat... Dacă furau, nu rămîneau la bloc... Am aici de toate categoriile, zic cum spun... Marfă, nu glumă... Şi în toată ţara, marfa asta-i bine împrăştiată. Dospeşte. Trebuie unită... adulţi... maturi... tineri... muncitori... intelectuali... Dacă le pui şi ăstora, sub buci, un scaun mai comod, e bingo... (loveşte cu palma uşor)... ăştia n-au miros, nu put, doar înfăţişarea e scîrboasă... (se apleacă asupra biroului)... tîrfa mică... mi-a mototolit ciornele... (se ridică şi începe a se plimba printre rufe)... miroase a umed, zici... le am în creier toate textele... zic cum spun (Mormăie, gesticulează, se opreşte din cînd în cînd, concepe discursuri. Din bombăneala lui nu se înţelege decît: zic cum spun...)

Citiţi toată piesa aici.
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer