Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Eseu  Sageata  Evul Media

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Al treilea (şi, cel puţin deocamdată, ultimul) proiect pentru Radio România Cultural


Bogdan Ghiu

04.12.2005
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Proiect de participare la concursul pentru ocuparea postului de director al canalului Radio România Cultural, mai 2005.



Strategie-cadru de relansare a postului Radio România cultural


Prezenta strategie-cadru de relansare a postului Radio România Cultural cuprinde două etape (care se pot desfăşura, parţial, şi în paralel):

ETAPA I – de restructurare şi reajustare internă, de pregătire. Descrierea acestei prime etape porneşte, firesc, de la „exterior”, adică de la argumentele tari pe care postul Radio România Cultural le poate prezenta pe piaţă, proiecţie urmată de „internalizarea” acestor posibile argumente ca obiective care trebuie atinse şi ca acţiuni de implementare specifice pentru realizarea acestor obiective.
DURATA: 6 luni.

ETAPA A II-A – de ieşire pe piaţă prin încherierea de parteneriate.
DURATA: 3 luni.

ETAPA I (pregătire internă şi reajustare)


1. Strategia de promovare, de imagine şi de repoziţionare

Aşa cum s-a observat în nenumărate studii de specialitate, realizate în special pe piaţa americană, strategiile de promovare ale radioului public trebuie să fie mai apropiate de cele ale radiourilor comerciale decît de cele ale televiziunii publice.

Radio România Cultural (RRC) trebuie să-şi protejeze, să-şi facă cunoscut şi să-şi impună statutul de unicitate în peisajul radiofonic (şi chiar mediatic în general) românesc.

În cazul RRC, promovarea instituţională trebuie bazată pe ideea de valoare.

Prin strategia de promovare a programelor şi acţiunilor sale, RRC trebuie să cointereseze publicul, atît pe cel deja existent, dar mai ales pe cel potenţial, să-l lege de oferta sa şi să-şi definească propria ofertă în funcţie de această relaţie de bază, conştientizînd în public nevoile educaţionale permanente pe care acesta le are, dar de importanţa vitală a cărora nu (mai) este pe deplin conştient. „Amorţirea” conştiinţei dependenţei de cultura adevărată – pe care, radiofonic, popular, masiv, nimeni în afară de RRC nu poate s-o servească – este provocată şi întreţinută de ambianţa mediatică de lejeritate promovată de posturile (de radio şi televiziune) comerciale.

Radio România Cultural trebuie să-şi semnaleze public importanţa şi competenţa definindu-şi şi promovîndu-şi programele ca


SERVICII EDUCAŢIONALE.


În acest scop, RRC trebuie să se reconstruiască şi să se comunice pe sine ca brand naţional, argumentîndu-şi public importanţa programelor sale pentru viaţa indivizilor şi mai ales a comunităţii.

Mesaje (semantic):

• Radio România Cultural apără, comunică şi diseminează valorile culturale naţionale.
• Promovează noţiunea strategică de cultură, esenţială individului pentru a putea face faţă stilurilor de viaţă contemporană bazate pe viteză şi precarizare a temeiurilor.
• Oferă criterii şi repere de înţelegere a fluxului accelerat de cunoştinţe.
• Îi pregăteşte pe români în vederea aventurii integrării instituţionale în Uniunea Europeană şi pentru o participare activă a lor în lume.
• Dezvoltă simţul valorilor şi discernămîntul critic.


2. Publicul postului Radio România Cultural

Redefinindu-şi misiunea publică sub forma unicului „prestator” naţional (popular) de SERVICII EDUCAŢIONALE permanente, Radio România Cultural vizează, potenţial, întreaga masă de ascultători, care devin astfel (li se inculcă ideea că sînt) parteneri şi mai ales beneficiari ai actului radiofonic.

Radio România Cultural trebuie să-şi păstreze publicul deja fidel, dar mai ales să atragă noi sectoare de public.

De fapt, RRC nu va fi ascultat niciodeată în exclusivitate. Ele trebuie să inducă şi să inculce obişnuinţe de consum, sub forma unor dependenţe recurente de consultare şi frecventare a programelor sale, dezvoltînd şi întreţinînd comportamente de satisfacere a nevoilor educaţionale paraşcolare şi paraacademice (populare, extraspecializate).

Radio România Cultural trebuie să urmărească nu să fie ascultat cît mai mult, ci cît mai des, cît mai frecvent: în mod recurent, conform unor cicluri cît mai strînse de revenire pe frecvenţele sale.

Acest fapt trebuie să conducă spre adoptarea unei noi concepţii în ceea ce priveşte proiectarea grilei de programe şi designul programelor înseşi.


3. Fluidizarea grilei de programe

Pentru a-şi fideliza publicul şi a-i imprima deprinderi de frecventare recurentă a postului (revenirea consumatorului), grila de programe a RRC şi, deci, programele sale trebuie să fie sistematizate prin „serializare” tematică („continuări”, „episoade”) şi teasing intern permanent.

Programele RRC trebuie să facă permanent trimitere unele la altele, pe bază de:
• afinitate tematică şi sectorială;
• repere orare precise, uşor de reţinut.

Aceste trimiteri precise şi permanente se vor face:
• pe orizontală (oră identică în diferite zile ale săptămînii);
• rapeluri pe verticală (în cadrul aceleiaşi zile, de la un program la altul).


4. Actualitatea ca pivot de comunicare şi de contextualizare a programelor ale RRC

Una dintre necesităţile prioritare o constituie realizarea de radiojurnale şi buletine de ştiri specific culturale.


În acest scop, este nevoie de crearea unei subredacţii de ştiri culturale (din redactorii deja existenţi).


Pentru a-i reţine pe ascultărori şi a-i determina să revină pe frecvenţa RRC, să „reviziteze” mai tîrziu, în cursul aceleiaşi zile sau în zilele imediat următoare, programele acestui post, deci să le aştepte şi să le caute, reflectarea actualităţii trebuie să fie formatată gradat:
• titlu (simplu anunţ);
• ştire pe scurt;
• revenire dezvoltată;
• discuţie, interviu pe subiectul şi tema ştirii.

În funcţie de domeniul cultural al ştirii (literatură, muzică, teatru, ştiinţă, arte vizuale etc.), ştiristul va face trimitere (de fapt, promo) la programele pe domeniu din cursul zilei sau din zilele imediat următoare.

Acest anunţ este de preferat să fie însoţit de un scurt fragment (citat) cît mai expresiv şi incitant din programul anunţat, pentru a se strîrni curiozitatea ascultătorilor.

Prin aceste rapeluri şi anunţuri repetate, se depăşeşte actuala atomizare a fluxului radiofonic. În momentul de faţă, Radio România Cultural oferă produse statice, juxtapuse, care nu comunică între ele şi nu curg armonios, organic, capabil să antreneze, să atragă şi să reţină publicul.

Prin legarea de ştirile zilei, de actualitatea imediată, programeler postului Radio România Cultural vor fi înviorate şi fluidizate, ieşind din căsuţele lor izolate, din adevăratul lor autism actual.



Mod de operare şi entităţi funcţionale

echipa de ştiri: care realizează radiojurnalele, formatează diferit (aşa cum s-a descris mai sus) ştirile;
redactorul coordonator de programe al zilei: preia titlurile şi subiectele ştirilor, face legătura cu conţinutul programelor ulterioare ale zilei (săptămînii), pe care este de preferat să le cunoască deja; în acest scop, ar trebui instituită (dacă nu există deja) o fişă a programului în care realizatorul acestuia să-i descrie pe scurt conţinutul; în caz contrar, redactorul coordonator de programe al zilei îi contactează pe realizatorii programelor vizate; în urma acestei consultări, se aleg fragmentele relevante şi se fac trimiterile cele mai potrivite;
• redactorul coordonator de programe al zilei realizează anunţurile în colaborare cu un redactor-copy-writer.
vocile de promovare trebuie să aparţină fie ştiriştilor, fie unor entităţi individuale specializate şi anume desemnate.

Toate aceste specializări se vor realiza din rîndul redactorilor deja existenţi.
Se va lucra în echipă şi în ture, pe roluri precis definite.



5. Grila de programe

Pe orizontală, grila de programe a postului Radio România Cultural a trebui să prezinte:
• 3 tronsoane informaţionale (magazin, flux) în direct
- 7.00-8.30
- 13.00-14.00
- 17.30-18.00 (18.30)

Aceste tronsoane cuprind fiecare cîte un radiojurnal cu ştiri dezvoltate şi reveniri cu titluri (flash-uri). Actualitatea este documentată pe larg. Se „profită” de actualitatea culturală internă şi internaţională pentru a se discuta cultură în general, pe „scheletul” actualităţii.
• În cursul dimineţii şi al după-amiezii se introduc cîte două tronsoane de „radioşcoală” („lecţia de muzică”, „ora de literatură”, „examen la istorie” etc.), prin care emisiunile postului Radio România Cultural sînt oferite sub formă de SERVICII EDUCAŢIONALE.

• Seara, în prime-time, spectacol de gală (teatru, operă, concerte diferite etc.), de preferat în direct sau înregistrări recente sau memorabile. Aceste mari spectacole vor fi nu numai promovate intens şi diversificat, pregătite, anunţate pe parcursul întregii zile şi chiar al întregii săptămîni (relevîndu-li-se importanţa prin declaraţii şi interviuri cu personalităţi de marcă). De ele va trebui să se „profite” ca pivot comunicaţional la fel ca şi de ştiri: făcîndu-se legături de conţinut între ele şi restul programelor (pe afinităţi de conţinut, stil, autor etc.).

• Marea dezbatere de seară.

• Temporar şi experimental, în această primă fază de pregătire internă a postului Radio România Cultural, pînă la relansarea sa efectivă (dar dacă merge, şi după), cele mai importante programe şi evenimente ale săptămînii vor fi reluate sintetizat, selectiv, în week-end, sîmbăta şi duminica. În felul acesta, se va încerca atragerea unor noi segmente de public (public tînăr, public activ), încercîndu-se crearea unor deprinderi de frecventare a postului pe diverse tronsoane din timpul zilelor săptămînii.


ETAPA A II-A (încheiere de parteneriate externe)


6. Corectare, reajustare, feed-back

Pentru verificarea eficienţei redefinirilor şi sistematizărilor grilei şi ale programelor, şi calibrarea relaţiei de comunicare cu destinatarul-beneficiar (ascultătorii), deci după faza de pregătire internă şi de transformare a postului Radio România Cultural într-un adevărat canal de comunicare, programele acestuia vor fi testate cu ajutorul instrumentelor sociologice de cercetare consacrate:
• focus-grup-uri;
• sondaje de piaţă (capabile să releve obişnuinţele de consum şi nevoile reale ale ascultătorilor).


7. Externalizări de conţinut

Pentru creşterea gradului de competenţă (acoperire a problemele reale, de actualitate, ale diferitelor sectoare ale culturii) şi de notorietate ale postului Radio România Cultural, se va crea un


consiliu consultativ (de „prieteni ai RRC”).



Acest consiliu consultativ va fi alcătuit din:

• personalităţi reprezentative ale culturii române actuale;
• personalităţi academice;
• lideri de uniuni şi organizaţii de creaţie;
• şefi de reviste şi edituri influente pe piaţă.

În plus, voci de impact şi de rezonanţă ale culturii române contemporane vor fi invitate să gireze cu numele lor, în calitate de co-realizatori, anumite emisiuni, linii de programe, evenimente, rubrici.

De asemenea, pe zile şi/sau ore de program, nume de rezonanţă vor fi invitate să colaboreze ca editorialişti. Aceste editoriale vor fi reluate de mai multe ori pe zi. Ele se vor constitui în adevărate lecţii cu un pronunţat caracter formativ, consolidînd astfel oferta şi imaginea de „prestator” de servicii educaţionale ale postului Radio România Cultural în opinia publică şi în faţa posibililor parteneri.

În felul acesta, se vor atinge mai multe obiective:

• se va garanta o acoperire performantă, actuală şi atractivă, în ceea ce priveşte conţinutul programelor;
• se va asigura notorietatea programelor;
• se va consolida prestigiul postului Radio România Cultural;
• postul Radio România Cultural va putea fi promovat ca un bun organ de comunicare.


8. Oferta postului Radio România Cultural

O dată operaţiunea de redefinire ca imagine publică şi de refuncţionalizare internă a canalului Radio România Cultural ca „prestator” de servicii educaţionale de interes naţional încheiată, pot începe acţiunile de ofertare şi de căutare de parteneri.

Serviciile educaţionale ale postului vor fi prezentate sub forma unei mape.

Această mapă va avea rolul de a demonstra virtuţile de comunicator şi de formator cultural de interes naţional şi la nivel popular (re)dobîndite de Radio România Cultural în urma operaţiunilor de sistematizare şi refuncţionalizare internă prin care a trecut.

Important este ca aceste operaţiuni interne să nu rămînă secrete, ci să fie periodic publicitate, ca un argument de promovare în favoarea postului.


9. Parteneriate

Radio România Cultural poate încheia diferite forme de parteneriat:

• public-public (cu Ministerul Culturii şi Cultelor, cu Ministerul Educaţiei, cu Ministerul Afacerilor Externe, cu Institutul Cultural Român, cu Banca Naţională a României etc.; la nivel central şi local);
• public-privat (edituri, reviste, teatre, case de discuri etc.);

RRC poate accesa, de asemenea, şi diferite programe europene şi internaţionale, direct sau mediat, prin intermediul unora dintre tipurile de parteneriate mai sus enunţate.

În paralel cu redefinirea internă a postului Radio România Cultural ca „provider” educaţional de interes naţional, se vor studia, prin întîlniri pregătitoare, nevoile şi interesele specifice posibililor parteneri pe care Radio România Cultural le poate satisface în beneficiul publicului.

În elaborarea grilei de programe şi în proiectarea programelor postului Radio România Cultural, se va implementa tehnologia designului de proiecte, prin care partenerii sînt trataţi ca beneficiari, stabilindu-se obiective precise care trebuie atinse, termene precise de derulare şi metode de evaluare a rezultatelor.

În felul acesta, cel puţin parţial, bugetele de realizare vor putea fi acoperite de către beneficiari.

În acţiunea de „partenerizare” şi de cointeresare se va urmări, de asemenea, atragerea autorităţilor locale a oraşelor importante din provincie. Acestea au deseori bugete semnificative şi proiecte culturale de tradiţie. Permanent, însă, trebuie să se exploreze posibilitatea de realizare a unor proiecte noi, originale, în funcţie de nevoile locale şi de relevanţa la nivel naţional.

În colaborare cu Ministerul Culturii şi Cultelor, Radio România Cultural poate desfăşura campanii anuale la nivel naţional privind achiziţiile de carte pentru bibliotecile publice.

Posibili importanţi parteneri sînt şi institutele sau centrele culturale străine care funcţionează atît în Bucureşti, cît şi în unele oraşe mari de provincie.
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer