Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Sinopsisuri  Sageata  Cutia cu teatru

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Fermoare, nasturi şi capse


Mihai Ignat

17.11.2008
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Mihai Ignat
Fermoare, nasturi şi capse



Gen: Dramă cu accente comice

Structura textului: 1 act

Lungimea textului: 30 pagini

Personaje: 1 fată / 2 băieţi
Ana
Cris
Paul

Acţiunea poate fi plasată oriunde permite/sugerează natura replicilor şi a situaţiilor: acasă la unul dintre eroi, într-o sală de aşteptare, undeva la periferia unui oraş etc.

Sinopsis
Cris intră şi se aşează, privind grav în gol. Apare Paul frămîntat. Spune că vrea să se lase de fumat, dar simte nevoia unei ţigări şi că prietenul său, Cris, trebuie să fie fericit pentru că nu este fumător. Cris are totuşi o brichetă, lucru care îl intrigă pe Paul. Cei doi îşi amintesc de faptul că în urmă cu opt luni se aflau în acelaşi loc, aşteptînd să fie terminată o coroană pentru o înmormîntare. Cris povesteşte un vis în care i-au apărut atît Paul, cît şi Eugen, prietenul lor comun pentru care comandaseră coroana de flori acum ceva vreme. Visul se petrecea într-un McDonald's în care existau chelneri, iar unul dintre aceştia i-a pus pe cei trei prieteni să aleagă de pe o tavă între un brici, un capsator şi o brichetă.

Apare Ana, agitată, nervoasă din cauza ambuteiajelor din oraş care o fac să întîrzie şi să declare că s-a hotărît să se mute la ţară. Paul îi cere o ţigară, Cris o ironizează, Ana se hotărăşte să iasă şi să repete intrarea, pe motiv că n-a fost primită politicos. Cei doi prieteni ajung la concluzia că Ana se comportă isteric de cînd Eugen s-a sinucis. Apoi comentează faptul că acesta n-a lăsat nici un indiciu cu privire la motivul gestului său. Emit ipoteze mai mult sau mai puţin aberante. Pornind de la geaca plină de fermoare a lui Cris, Paul îşi întreabă prietenul ce preferă: fermoarele, nasturii sau capsele? Explică diferenţa de siguranţă oferită de cele trei modalităţi de închidere. Cris ajunge la concluzia că preferă nasturii pentru că sunt mai siguri.

Ana reintră căutîndu-şi cercelul pierdut, pe care nu-l găseşte. Are izbucniri cvasi-isterice şi cu tentă de misandrie. Paul îşi descoase prietenul cu privire la o situaţie ipotetică: ar răspunde la telefonul mobil dacă s-ar afla pe WC? Reintră Ana la fel de nervoasă. În plus, bănuieşte greşit că Paul şi Cris vorbesc despre ea, respectiv despre faptul că ar fi vinovată de sinuciderea lui Eugen. Cris insistă ca Paul să iasă după ţigări, după care discută cu Ana despre enigma sinuciderii. Caută motivele acestui act. Ana îşi aminteşte ultima întîlnire cu Eugen, în timpul căreia i-a făcut cadou o brichetă Zippo. Ana plînge, apoi iese.

Reapare Paul, care vorbeşte despre nemulţumirile lui: femeile cu mustaţă, îngrădirea fumătorilor, mustăţile inestetice ale unor bărbaţi etc. Paul îl descoase pe Cris cu privire la prietena lui, Silvia, şi la sora ei geamănă, Mona. Urmează o discuţie hilară despre posibila confundare a Silviei cu Mona. Reapare Ana, care, deşi e nefumătoare, îi cere lui Paul o ţigară. Paul încearcă să afle de la Ana dacă nu cumva ea cunoaşte mobilul sinuciderii lui Eugen, fostul ei iubit. Ana îşi mărturiseşte teama de a fi purtătoare de ghinion pentru cei apropiaţi. Cris o contrazice, încercînd s-o facă să nu se simtă vinovată. Paul o tachinează. Cris ajunge să-i reproşeze acestuia că pisălogeala lui s-ar fi putut să contribuie la hotărîrea macabră a lui Eugen. Tensiunea creşte, lui Paul nu-i funcţionează bricheta tocmai cumpărată, cere bricheta lui Cris, Ana se miră că acesta are aşa ceva deşi nu e fumător, iar faptul că e o brichetă Zippo o duce cu gîndul la bricheta dăruită de ea lui Eugen.

Ipoteza se adevereşte: bricheta lui Cris este cea pe care Ana însăşi i-o dăruise lui Eugen când acesta era încă în viaţă. Cris o primise după înmormântare de la mama sinucigaşului. Paul crede că Eugen era convins de existenţa unei aventuri între Ana şi Cris. Cei doi se apără şi nu recunosc. Paul observă că bricheta are gravat pe ea un mesaj care îi este adresat. Băiatul crede că inscripţia e opera lui Cris, iar Cris neagă, susţinînd ipoteza că mesajul ar sugera de fapt atracţia lui Eugen faţă de Paul. Ana respinge ideea, ultragiată de ipoteza că fostul ei prieten ar fi putut avea înclinaţii gay. Paul e flatat, dar neîncrezător că l-ar fi putut atrage pe Eugen, apoi sugerează că Eugen ar fi comis gestul final pentru că Ana l-a părăsit. După o nouă rundă de acuzaţii, Ana iese căutîndu-şi cercelul. Paul continuă să abereze pe teme diverse, cum ar fi aceea a numărului de găuri pe care le are un om, apoi se întoarce la imposibilitatea de-a ghici mobilul sinuciderii lui Eugen. Cris îi dăruieşte bricheta lui Paul care iese, dar nu înainte de-a preciza că lui Eugen, după mărturisirea acestuia, îi plăceau fermoarele. Rămas singur, Cris monologhează pe tema disperării pierderii prietenului lor şi a dorinţei irepresibile de a-şi trăi cît mai intens viaţa.


Fermoare, nasturi şi capse
(fragment)
Paul: Care-i faza cu bricheta?
Cris: Nici una. Pur şi simplu ţin o brichetă în buzunar.
Paul: Nimeni nu ţine o brichetă în buzunar dacă nu fumează.
Cris: Pînă la urmă n-ai spus cuvîntu' ăla.
Paul: Care?
Cris: "Morţi".
Paul: Păi acum de ce să-l mai zic?
Cris: Aşa, ca să-mi dovedeşti că-l poţi zice.
Paul: O să-l folosesc cînd o fi nevoie. (pauză)
Cris: Ştii, mă tot gîndesc... Îl şi visez.
Paul: Pe Eugen?
Cris: Da. (pauză) Înainte nu visam. De fapt, visam, da' nu-mi aduceam aminte ce visam. Aşa zic doctorii. Acuma, dimineţile îmi amintesc frînturi de vise. Apare şi el, uneori.
Paul: Vise de-alea urîte?
Cris: De obicei, nu. De fapt, doar de vreo două-trei ori. Prima dată, chiar a doua zi după ce... (scurtă pauză) Eram cu el la McDonald's, iar acolo un chelner...
Paul: (întrerupîndu-l) La McDonald's nu sînt chelneri.
Cris: Ştiu şi eu asta, da' aşa era visu'. Şi chelneru'...
Paul: (întrerupîndu-l) Ar fi mişto să fie chelneri la McDonald's.
Cris: Dacă mă laşi să termin de povestit, discutăm şi problema cu chelnerii de la McDonald's.
Paul: Aşa, şi chelneru'...
Cris: Chelneru' ne aduce la masă o tavă cu trei obiecte: un brici, o brichetă şi...
Paul: (întrerupîndu-l) O brichetă?
Cris: (ignorînd întreruperea)...şi un capsator. Iar Eugen se repede la capsator şi-mi zice: "Trebuie să-ţi capsez urechile de cap, altfel îţi iei zborul. Mi-eşti prieten, nu pot să te pierd."
Paul: (rîs sec) Chiar ai visat tîmpenia asta?
Cris: Ce, crezi că inventez?
Paul: Nu, sună prea cretin ca s-o fi inventat.
Cris:...Iar eu mă gîndeam, în vis, ştii, îmi ziceam: "Bine că n-a ales briciul."
Paul: În vis eşti mai haios decît în realitate.
Cris: În realitate eşti mai tîmpit decît în visele mele.
Paul: M-ai visat şi pe mine?
Cris: Erai la masă cu noi. Tu ai ales briciul.
Paul: Briciul? În realitate aş fi ales bricheta.
Cris: De ce? Doar te-ai lăsat de fumat.
Paul: Da' tu, că nici nu fumezi, de ce-ai la tine o brichetă?
Cris: Aşa, de sanchi! Şi nu mă mai fute la cap! (pe ultimele cuvinte intra Ana.)
Ana:...Oraşu' ăsta e de tot rahatu'!
Cris: Hei, Ana, ziceai că vii mai repede!
Ana: Mai repede traversezi jungla amazoniană decît oraşu' ăsta! Mă mut la ţară!
Cris: Tu?! Ai muri în cîteva zile.
Ana: Ce tot spui acolo?
Cris: Dacă nu inhalezi gaze de eşapament şi nu urci nici o scară rulantă vreme de-o săptămînă, te-mbolnăveşti. Zi tu, Paul, n-am dreptate?
Ana: Nu, pe bune, oraşu' ăsta devine din ce în ce mai mare: pînă-l traversezi, îmbătrîneşti.
Cris: O, dar tu, Ana, vei îmbătrîni frumos...
Ana: Paul, ce-are prietenul tău?
Paul: Ce, nu e şi-al tău? (scurtă pauza) Ana, nu te-ai apucat cumva de fumat?
Ana: Ce, n-ai ţigări?
Cris: Păi ziceai că te-ai lăsat.
Paul: Întrebam şi eu aşa, ca să treacă vremea...
Ana: Ce, te-ai lăsat?
Paul: Da. Nu te-apuci?
Ana: De ce? N-am nevoie de ţigări ca să crăp. O să crăp într-un ambuteiaj, făcută sandviş într-un autobuz aglomerat, şi n-o să-şi dea seama nimeni decît la capăt de linie.
Paul: O, Ana e-ntr-o pasă lirică...
Ana: Să ţi-o trag! Uite cum facem: eu ies şi mai intru o dată. Poate îmi faceţi o primire mai călduroasă.
Cris: "Faceţi"? Da' eu ce ţi-am făcut?
Ana: Deci ne-am înţeles. (iese)


C.V.-ul piesei:
Piesa Fermoare, nasturi şi capse a fost nominalizată la Concursul UNITER - Cea mai bună piesă românească a anului 2007.
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Resurse

Sageata Cum propuneţi texte aflaţi aici.

ARHIVA RUBRICII

Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Pe mâine, Mihaela Iancu (4.5/5 - 13 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro YouTube - o fată nebună, Viorel Cojanu (4.3/5 - 12 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Blackout, Mugur Grosu (4.7/5 - 7 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro A.K.A. Also known as, Raluca Sas-Marinescu (2.7/5 - 9 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Veronica nu se hotărăşte, Andreea Chindriş, Alexa Băcanu (4.9/5 - 7 voturi)
Sageata Toate articolele din această rubrică


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer