Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Eseu  Sageata  Evul Media

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Oraşele globale, criza mondială, intelectualul planetar


Bogdan Ghiu

11.04.2010
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Cine este Saskia Sassen? Am putea-o califica drept un intelectual global, specie ea însăşi pe cale de apariţie. Saskia Sassen este prezentă la toate întîlnirile, la rîndul lor globale, despre oraş, despre oraşele globale, evident. Cu ocazia apariţiei traducerii în limba franceză, la editura Gallimard, a cărţii sale La Globalisation, une sociologie (Globalizarea, o sociologie), Saskia Sassen a acordat un foarte interesant interviu ziarului Le Monde, interviu apărut în ediţia din 20 mai 2009 a acestui ziar.

Înainte de a prezenta şi de a comenta, punctat, fragmente din acest interviu, aş dori să evidenţiez faptul că adevăraţii intelectuali creatori ai lumii au depăşit faza respingerii sau pe cea a resemnării în faţa fenomenului globalizării, şi au trecut la făurirea propriei lor globalizări. În cazul Saskiei Sassen, este vorba de globalizarea sociologiei, altfel spus, de realizarea unei sociologii globale a globalizării. Globalizarea nu poate fi lăsată să însemne doar economie, globalizare economică. Şi critica, analiza pot şi trebuie să fie globalizate. Dar acest lucru nu poate fi făcut, evident, decît de către nişte intelectuali în acelaşi timp responsabili şi creatori, altfel spus, lipsiţi de cinismul, de narcisismul şi de hedonismul îngust care îi caracterizează pe majoritatea intelectualilor români actuali, care tocmai de aceea nu vor reuşi, poate, să devină niciodată de interes global.

În ce fel trebuie privite şi analizate oraşele în contextul, din perspectiva globalizării, ştiut fiind faptul că oraşul, în sine, indiferent dacă este mare sau mic, reprezintă un proto-fenomen de globalizare (urbanizarea înseamnă globalizare)? În ce fel trebuie analizată globalizarea urbană, apariţia noilor oraşe globale, în contextul globalizării şi, mai specific, în acela al crizei financiare globale?

Prima întrebare pe care jurnalistul Grégoire Allix i-a adresat-o Saskiei Sassen, sociolog al globalizării şi al oraşelor globale, în interviul apărut în cotidianul Le Monde sună aşa: "Ce impact are criza financiară asupra urbanizării lumii?"

Iată răspunsul, analiza Saskiei Sassen: "Fragilizînd economiile non-urbane, criza va accelera exodul rural, determinîndu-i pe tot mai mulţi săraci să vină în marile oraşe pentru a putea să supravieţuiască şi agravînd, în felul acesta, fenomenul bidonville-urilor, al cartierelor mizere de la periferia marilor oraşe. Această accentuare a sărăciei urbane este deosebit de vizibilă în ţările bogate. În Statele Unite, de pildă, se observă apariţia şi înmulţirea unei noi specii de homeless, de oameni fără adăpost, oameni proveniţi din clasele de mijloc care creează adevărate «oraşe de corturi». Sub impactul crizei, veniturile, deci capacităţile de dezvoltare ale oraşelor bogate, scad dramatic. În 2008, New York-ul a înregistrat o cădere 10 miliarde de dolari (7,5 miliarde de euro) a produsului municipal brut, iar Los Angeles-ul, de 8 miliarde de dolari (6 miliarde de euro)."

Observaţi o categorie nefolosită la noi: nu doar produsul intern brut, PIB-ul la nivel naţional, trebuie luat în calcul, ci şi produsul municipal brut, în cazul marilor oraşe, al oraşelor globale. Care o fi, care o fi fost produsul municipal brut al oraşului Bucureşti? Calculează cineva aşa ceva? Ar fi un indicator al dezvoltării oraşului nostru, în comparaţie cu aceea a altor oraşe, din România şi din lume.

"Oraşele globale" - continuă Saskia Sassen - "funcţionează ca nişte Silicon Valley în care se inventează intrumente financiare complexe şi riscante, periculoase. Oraşele globale sînt infrastructura vie a finanţei mondiale şi a economiei globale. Atunci cînd apare o criză precum cea de faţă, aceste oraşe sînt cele mai afectate. De fapt, infiltrarea finanţelor în aproape toate sectoarele economiei a făcut ca foarte multe oraşe să devină vulnerabile. De exemplu, New York-ul şi Los Angeles-ul au două economii urbane foarte diferite - dat fiind că doar primul este şi un centru financiar -, dar ambele au fost lovite la fel de violent."

Oraşele, şi mai cu seamă ceea ce Saskia Sassen numeşte oraşe globale, sînt obligate la ceea ce în nişte termeni foarte palizi numim "inginerii financiare". Or, tocmai asta le face să devină fragile, expuse. Astfel privind lucrurile, am putea spune că însăşi globalizarea nu a însemnat, nu înseamnă decît o "fugă înainte", o tentativă de menţinere, de contrabalansare, de salvare de la ceea ce Marx analiza ca legea ineluctabilă de scădere a ratei profitului prin extindere. Oraşul, loc al intelectului, al hiperdezvoltării intelectuale şi al "amorţirii" afective, al insensibilităţii, aşa cum spunea, deja cu peste 100 de ani în urmă, sociologul şi filosoful german Georg Simmel, împinge la creaţii, la invenţii pe cît de ingenioase, pe atît de periculoase. Ceea ce, în secolul XX, a ţinut de "ingineria" politică, astăzi s-a mutat în domeniul economiei. Oraşele contemporane, loc al finanţelor hiperintelectualizate, hiperspeculative. La Bucureşti, în schimb, nu putem vorbi decît de vechea şi banala speculă. Care o fi mai rea? Aşa cum, după "febra vacii nebune", am avut, în valuri, parte de "gripa aviară" şi, acum, de "gripa porcină", care riscă să devină, toate, nişte pandemii, ameninţînd, altfel spus, cu globalizarea prin intermediul a ceea ce analiştii califică drept mutaţii ale virusului, şi finanţele par un virus aflat în plină mutaţie, în plină "pandemizare", în plină globalizare. Totul se globalizează, dar apar tot mai multe "replici" maligne ale globalizării economice, care ar trebui, probabil, privită tocmai ca un cutremur de magnitudine maximă care a ajuns să afecteze, iată, înseşi elementele naturii, însăşi Natura.

Două "metafore", deci, pentru înţelegerea actualităţii mondiale: globalizarea ca pandemie şi cutremur, cu nenumărate "replici" nebănuite.
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer