Ascultaţi în interpretarea grupului Gorka Benitez Quartet
"Good Life" (1,82 Mb)
"Leaving" (0,9 Mb)
"You are the sunshine" (1,8 Mb)
Formaţia Gorka Benitez Quartet va participa la Festivalul de jazz 2004, cîntînd pe scena Sălii Radio, luni 18 octombrie 2004, de la ora 19.
Cîteva date despre membrii formaţiei:
Gorka Benitez -saxofon
S-a născut la Bilbao. Studiază la Conservatorul de Muzică din oraşul natal, apoi participă la Atelierele de Muzică de la Barcelona, iar mai târziu obţine o bursă de trei ani la New York unde îşi aprofundează studiile în diverse şcoli şi cu profesori particulari (Dave Kikoski, Billy Hart, Jim Hall, Barry Harris, Cecil Bridgewater...)
A absolvit Jazz Studies Program la Harbor Performing Arts Center. Aici îşi întemeiază propriul trio cu care interpretează compoziţii proprii şi cântă în diverse cluburi alături de cu Walter Perkins, Jim Leff, Max Roach etc.
În prezent locuieşte la Barcelona, unde continuă să conducă un trio de jazz; mai cântă alături de David Mengual de la Monkiana, Mòbil Quartet, David Xirgu Quartet, Emilio Solla, Barcelona Big Latin Band şi Condició Humana.
La Festivalul de la Málaga a făcut parte din Mingus Dinasty Big Band.
Este laureat cu următoarele premii:
- 1997 Solistul anului, cel mai bun grup şi cel mai bun disc "Ugrix" de David Xirgu Quartet).
- 1998 Solistul anului şi cel mai bun grup (Xavi Maureta Condició Humana).
- 2001 alături de Gorka Benitez Trio a primit premiul pentru cel mai bun grup de Jazz
- 2002 a fost considerat cel mai bun saxofonist tenor şi cel mai bun grup de jazz.
A colaborat la înregistrarea discului "U" al grupului Alguimia precum şi în discul înregistrat alături de Barcelona Big Latin Band.
Personaj emblematic al scenei de jazz din Barcelona, saxofonistul Gorka Benitez este de neocolit. Producătorul Jordi Pujol (de la Fresh Sound) a afirmat cu tărie că fără prezenţa lui Benitez scena spaniolă de jazz n-ar mai fi aceeaşi... Este foarte adevărat că Benitez este un personaj, un caracter, o forţă a naturii... Cînd atinge saxofonul uneori capătă accente lirice precum Gato Barbieri sau Sonny Rollins. Interpretarea sa are un efect puternic, profund, cald, aproape animalic cu acea sensibilitate extraodinară care îl determină să încerce toate valenţele unui univers multiplu de la post-be bop la swing, de la jazz contemporan sau clasic la tradiţional. Mai mult, ceea ce place în mod deosebit la noul său album este că Benitez nu "intelectualizează" foarte mult (fenomen foarte întâlnit în jazz-ul modern). Pornirile sale sunt fizice şi melodice, îşi urmează melodiile printr-un legato emoţionant, încearcă dialoguri muzicale, se joacă cu ritmurile şi îşi angajează partenerii (cu toţii formidabili) în dialoguri bogate şi bine construite. Solo la verdad es sexy este o lucrare foarte variată şi plină de ispite, pe cât de plăcuta pe atât de irezistibilă, aşa cum poate fi şi oraşul Barcelona, mândru de istoria lui şi îndreptată către iniţiative contemporane întotdeauna pline de viaţă şi excitante. Acest dublu album al lui Gorka Benitez este unul din acele discuri care nu poate lipsi din colecţia nici unui iubitor de jazz.
Albert Bover - pian
Pianistul Albert Bover s-a născut la Barcelona la 17 ianuarie 1964. A studiat armonie şi pian clasic la Centrul de Studii Muzicale din Barcelona, dar şi la Şcoala lui Albert Giménez şi cu Angel Soler. A aprofundat noţiuni de jazz în cadrul Aulei de Muzică Modernă, pe cele de pian şi armonie cu Alvaro Is, apoi la New School din New York, cu Fred Hersch, Kenny Barron, Barry Harris, Sal Mosca şi Jackie Byard. A colaborat mai ales cu Jesse Davis, Marc Johnson, Guy Lafitte, Harold Land, Ed Thigpen, Oliver Jackson, Ralph Moore, Roy Hargrove, Art Farmer, Idris Muhammad, Julian Arguelles, Alvin Queen, Scott Hamilton...
Printre colaborările sale cele mai importante din 2001 pînă în prezent amintim:
- în cadrul celei de-a IV-a Săptămână de Jazz de la Ávila alături de Frank Lacy Quintet
- în concerte alături de Antoine Roney, apoi de Eddie Marshall şi Antonio Hart
- în cadrul sesiunilor de la Jazz Room din Barcelona. A concertat alături de Michael Miklin la Esmuc.
- în cadrul celei de-a patra ediţii a festivalului de Jazz de la Gerona alături de Gael Horellou Group.
Ca profesor la cel de-al treilea seminar Internaţional de la Zarautz, a cântat alături de Benny Golson, Mike Kaupa, Paul Ferguson şi Bob Stoloff. A făcut parte din spectacolul "Play Piano Play II" cu Agustí Fernández, Jordi Sabatés, Francesc Capella şi Albert Sanz la Festivalul Estiu del Grec în 2002 la Barcelona. A participat la cea de-a 37 ediţie a Festivalului de Jazz de la Donostia alături de grupul "Satchmo Jazz". A concertat alături de grupul Jam-session 2002 (Benny Green, Terrell Stafford, Ray Drummond, Carl Allen, Jesse Davis, Alvin Queen et Harry Allen) la Festivalul de Jazz de la Pamplona. A participat la Festivalul de Jazz din Figuera alături de Chicuelo. A participat în turnee alături de Vasco Agostinho la Festival de Valados dos frades, Hot Club la Lisabona şi la Jam Session Club în Funchal, Madeira. A concertat cu Donald Harrison la "La Cova del Drac", în Barcelona. A mai concertat alături de Llibert Fortuny Cuartet tot în Barcelona, în Vieux-Condé (Franţa) împreună cu trio Albert Bover. A colaborat la spectacolul "Fantasía Atlantida" alături de Shoji Kojima şi de Chicuelo la Mellparque Hall în Tokyo. Îl regăsim în concerte şi alături de grupul lui Joaquín Chacón la Café Central din Madrid şi Ciudad Real. A participat ca solist în concertul pentru două piane alături de Aaron Goldberg la l'Auditori Nacional de Catalunya sau alături de grupul Condició Humana la Festivalul de Jazz de la Foix în 2001 cu grupul Condició Humana.
În prezent Albert Bover este liderul propriului său trio alături de Chris Higgins (contrabas) şi David Xirgu (baterie). Din 1995 cîntă foarte frecvent în duo cu contrabasistul Horacio Fumero 1995. A fost membru al juriului Primului Concurs de Jazz "Tete Montoliu" (2001), compozitor şi interpret al coloanei sonore a filmului Tren de Sombras (Trenul umbrelor) de José Luís Guerin (1996). A asigurat regia muzicală a programului Paral.lel al Canal 33, pentru sezonul 98-99 şi a făcut parte din juriul Concursului de compoziţie al Societăţii Generale a Autorilor din Spania SGAE între 1994 şi 1994.
Nick Thys - chitară bass
Nicolas Thys locuieşte la New York, s-a născut în Belgia, la 27 august 1968, a studiat la Hilversum Conservatory în Olanda, unde a absolvit în 1993 cum laude secţia chitară bass, iar în anul următor şi secţia contrabas. A luat lecţii în particular cu Marc Johnson, Marc Helias şi Dave Holland. Ca profesor la Gent Conservatory of Music a interpretat alături de: Toshiko Akioshi Big Band, Kurt Rosenwinkle, Jojo Mayer, Zap Mama, Rick Hollander, Lee Konitz, Judy Niemack, Ferdinand Povel, Ali Ryerson, Topaz, John Patitucci, Ben Van Den Deugen/Jarmo Hoogendijk Quintet, Harold Land, Wim Overgauw, Orchestra Radio Olandeză, Timeless Orchestra, Mike Stern, Fabrizio Cassol, Garret List, the New Belgian Big Band, Gary Smulyan, Franco Ambrosetti, Ben Monder, Dusko Dojkovic, Jeff Williams, Simon Nabatov, Marc Ducret, Toots Thielemans, Marc Turner, Bob Malach, Jasper Van't Hoff, Benny Bailey, Mal Waldron, Jeanne Lee, Peter Bernstein, Bob Brookmeyer.
Nick Thys a concertat în mai mult de 40 ţări, a cântat la Whatis Jazz Festival (NYC), Montreal Jazz Festival, Yokohama Jazz Festival, Montreux Jazz Festival, a avut un turneu în Japonia cu Kenny Werner/Toots Thielemans. Ca solist a fost distins în Belgia cu numeroase premii ca integrant al GVA Quintet 1991, Jazz Rally. 1992, Premiul Comunităţii Franceze din Liège. Alături de membrii trioului său a câştigat premiul Jazz Hoeilaart în 1993, Premiul 1 alături de 'Five Up High' la Leverkusen în 1994. În 1998 premiul Criticii Belgiene de limbă franceză pentru cel mai bun solist de chitară acustică al anului 1998. Tot în 1998 alături de Alice's 5 Moons a fost nominalizat la Premiile 2AMV. În 2001 a fost selecţionat la Django d'Or. A lucrat trei luni alături de stilistul Isaac Mizrahi la New York.
În 1994 una din înregistrările cu Trio Nick Thys a fost difuzată de 124 de posturi de radio în Statele Unite şi Canada. A luat parte la mai multe proiecte derulate în New York alături de Chris Cheek, Seamus Blake, Steve Cardenas, Bill Mc Henry, Jeff Williams. Primul său CD în 1997 a conţinut introducerea sa pentru grupul Alice's 5 Moons. Cu ultimul său CD Nice Guys a făcut turnee în Statele Unite, Japonia, Belgia şi Germania, alături de Bill Mc Henry (sax), Taka Nakamura (keyboard, sampler, trumpet), Falk Willis (baterie). În turneele curente pe care le întreprinde îi are alături pe Toots Thielemans, Walter Lang, Bill Carrothers, Chris Defoort. Înregistrează de asemenea Alice's 5 Moons 2 la New York şi apare în înregistrări alături de Ronny Drayton (ex DeFunkt Guitar), Gintas (Drums ex Bilal), DD Gutman (Keybord, Bebel Gilberto), Zeke ZimA (Guitar ex Marcy Playground).
David Xirgú - baterie
S-a născut la Badalona. Muzica pe care a ascultat-o în copilărie, influenţat fiind de tatăl său, era jazz-ul (Art Blakey, Thelonious Monk, Max Roach, Miles Davis, Modern Jazz Quartet). Datorită surorilor lui asculta soul şi funk (Sly & The Family Stone, James Brown, Ottis Redding, Aretha Franklin); iar datorită mamei, zarzuela şi folklor catalan. De la 10 la 16 ani a studiat pian şi solfegiu la Conservatorul Superior de Muzică. Bateria a fost instrumentul său preferat, dar a cântat întotdeauna la baterie doar ca autodidact. La 18 ani începe studii specializate de muzică modernă în cadrul atelierelor de la Barcelona.
Începând cu 1985 a fost membru şi membru fondator al unui număr mare de grupuri muzicale între care trebuie subliniată colaborarea cu trioul lui Lluis Vidal, cu Carmen Canela şi cu Orchestra de Camera a Teatrului sin Lliure. Din 1995 se află la conducerea propriului cvartet.
A avut plăcerea să cânte alături de mari muzicieni precum John Abercrombie, Vince Mendoza, Dave Liebman, Fred Hersch, Norma Winstone, Kurt Rosenwinkel, Ben Monder, Art Farmer, Charles Tolliver, Dave Schnitter, Mulgrew Miller...
Ritmurile bateriei sale pot fi auzite pe mai mult de 40 de discuri de muzică de jazz începând din anul 1988 alături de diverse formaţii muzicale.