Doi / Vrei

Ascultaţi din repertoriul trupei E.M.I.L. piesele:

"Doi" (1,6 Mb)
"Vrei" (1,6 Mb)



Date despre trupa E.M.I.L.

Înfiinţată: martie 2000

Gen muzical: punk rock, cu influenţe ska, raggae, dub, upsteady.

Componenţă:
- Sorin Bădulescu – voce
- Barbu Niculae – bas
- Gabi Georgescu – chitară
- Andrei Stoianovici – chitară
- Eugen Imecs - tobe

Istoric:
Fiind influenţaţi de Green Day şi Sublime – două trupe fundamentale pentru dezvoltarea stilului punk-rock / ska din USA în anii '95-'00 - aceasta este prima direcţie în care s-au compus şi înregistrat primele 6 piese originale, ce au apărut ulterior pe demo-ul "Extratereştrii merg iarna la ski..." (2000).

În vara anului 2000 trupa are mai multe apariţii la posturile naţionale de televiziune (Prima TV, PRO TV, România 1, MCM şi Atomic TV), iar în decembrie are loc debutul pe scenă al grupului.

În 2002, E.M.I.L. lucrează la materialul albumului de debut. Se compun 12 melodii punk-rock / ska, şi se semnează un contract cu casa de discuri A&A Records, care produce E.P.-ul "Cocktail Verde" (martie 2003) cu 7 dintre piese. Videoclipul "Copacii înfloriţi" sprijină promovarea E.P.-ului.

E.M.I.L. începe să se remarce şi la principalele festivaluri de muzică de gen din ţară: StudentFest (Timişoara), Downhill Fest (Poiana Braşov), TopT (Buzău) şi Stufstock (Vama Veche).

În 2004, E.M.I.L. intră în studioul Recreate Records pentru înregistrarea celui de al doilea material discografic. Noul material conţine 14 piese care nu au mai fost lansate; se colaborează cu mai mulţi prieteni şi membrii ai unor trupe de rock şi hip-hop din Bucureşti (Butch, Aliosha (H8), DJ Hefe (Coma), etc.)

În 2004, "Da vrei" ajunge pe locul 5 la "Romtop" / City FM Bucureşti.


Declaraţii ale membrilor trupei:

Sorin Bădulescu (vocal) "Am apărut pe lume la data de 15 martie 1980 în Constanţa. La 2 ani părinţii mei s-au mutat în Bucureşti, un oraş pe care îl iubesc în prezent. Sunt o persoană de un optimism debordant, atitudine învăţată în sînul familiei. Pasiunea muzicală este o moştenire genetică din partea tatălui meu. Pentru mine familia reprezintă cel mai frumos mediu posibil. Identitatea muzicală şi pasiunea dezvoltată faţă de curentul punk-rock sunt cadouri făcute de 2 trupe: Green Day şi NOFX. La vîrsta de 14 ani am avut ocazia să ascult aceste 2 minunate trupe care m-au schimbat. Din acel moment nu a mai existat un alt gen de muzică pentru mine iar norocul să cunosc nişte persoane care mi-au împărtăşit aceleaşi plăceri muzicale a condus către trupa E.M.I.L. Cea mai mare bucurie pe care o am în E.M.I.L este că mesajul pe care îl transmitem este unul pozitiv şi că după 5 ani de existenţă muzicală această formaţie are o atitudine care este împărtăşită de publicul nostru în concertele live. Să percepi o atitudine muzicală este mai dificil decît orice mesaj muzical indiferent de seriozitatea lui."

Andrei Stoianovici (chitară) "M-am născut în 22 septembrie în Bucureşti - un oraş în care îmi place să trăiesc şi care mi-a oferit totul: familie, prieteni, muzică, şcoală şi carieră. Sunt arhitect şi punk-rocker în egală măsură. Muzical, viaţa mea s-a schimbat cînd acum 10 ani, am văzut o trupă pe TV care se numea GREEN DAY. Nimic nu a mai fost la fel din acel moment - am uitat de hard-rock sau grunge. Din acea clipă tot ce am vrut a fost să ascult şi să cînt punk-rock. Nu am fost un spirit neliniştit în căutarea identităţii muzicale - s-a întîmplat brusc şi direct. La scurt timp am înfiinţat o trupă cu Barbu (E.M.I.L.) care se numea Teenage Punx, şi chiar dacă trupa nu mai există, eu fac şi azi acelaşi lucru de care sunt mîndru şi la care nu aş renunţa indiferent de timp sau modă. Întîmplător, începînd cu anii 1998-2000 - punk-rock-ul a ajuns în Mainstream şi este un stil care se vinde pe tot globul. Explozia de trupe care a urmat nu poate decît să sublinieze puterea acestui curent NOU (pt că Sex Pistols şi The Clash sunt undeva la 20-25 de ani în urmă). Poate că E.M.I.L. se poate bucura de această conjunctură. Sau poate nu. Noi oricum asta o să facem în continuare. În afară de Barbu, pe băieţi i-am cunoscut odată cu E.M.I.L. la începutul anului 2000. Nu a durat mult şi la sfîrşitul anului eram cei mai buni prieteni şi aveam o trupă extraordinară şi total necunoscută. Dar nici asta nu a contat pentru noi. Să fii diferit de tot ceea ce se cîntă acum în muzica românească este un lucru rău. Dar nu şi pentru noi - suntem 5 tipi care se simt bine pe scenă şi care cred în ceva foarte puternic şi valoros. Rock is dead

PS: După 10 ani de ascultat şi cîntat Green Day non-stop - i-am văzut live la Milano pe 16 ian. A fost cea mai frumoasă experienţă pe care am avut-o şi show-ul pus de ei pe scenă a fost unul fenomenal. Băieţii au adus punk-rock-ul undeva unde Sid Vicious nici nu visa vreodată...