Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Muzică  Sageata  Muzica în mp3

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

At First Sight / My Friends


George Baicea

04.08.2005
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică



Ascultaţi din noul album Cinderella semnat George Baicea, featuring Steve Clarke piesele:

"At first sight" (1,79 Mb)

"My friends" (2,06 Mb)


România visului american
George Baicea featuring Steve Clarke

Vineri 17 iunie, ora 19.00, la Green Hours, în grădină, se lansează un album eveniment:

Cinderella

Citiţi-i povestea şi veţi înţelege că nu este un titlu întâmplător.


O poveste spusă cu bucurie şi sinceritate. Este fermecătoare şi chiar impresionantă. O poveste muzicală, dar şi o poveste de viaţă. Un chitarist român şi un mare basist american s-au întâlnit, absolut din întâmplare, iar din această întâlnire s-a născut un album. Unul despre care se va vorbi mult.

Cu siguranţă, pentru american, pătrunderea pe piaţa muzicală românească nu este marele succes. Nici nu a urmărit asta. A vrut, pur şi simplu, să trăiască bucuria de a cânta lângă un muzician care i se pare ieşit din comun.

Privite în oglindă, lucrurile stau altfel pentru român. Se numeşte George Baicea şi ce se poate spune despre el ar putea fi rezumat astfel: un incredibil talent, care a explodat după ce a trăit, ani de zile, exilat într-o slujbă oarecare. Dăruire şi o continuă luptă pentru perfecţionare. Un neştirbit devotament pentru blues. Putere de a-şi urma visele. O variantă românească a visului american.

Nimic nu s-ar fi întâmplat dacă, cu doisprezece ani în urmă, n-ar fi avut curajul să-l abordeze pe Alexandru Andrieş şi să-l roage să-l asculte cântând. Continuarea? Peste trei zile, urca pe scenă alături de celebrul artist. De-atunci încoace, numele său poate fi regăsit pe afişele de concert ale lui Alexandru Andrieş, dar şi pe fiecare album înregistrat de acesta. Asta nu l-a împiedicat să compună şi să lanseze două albume proprii, să primească o nominalizare la "Premiile industriei muzicale", să aibă propria sa trupă.

El este Baicea. George Baicea. Sorţii au decis ca anul trecut, la a treia ediţie a Festivalului Internaţional de Blues, la Sala Radio, George Baicea Blues Band (Nicu Georoiu – tobe, Cătalin Răsvan – bass, George Baicea – chitară, voce) să cânte în deschiderea unei trupe americane, Chris Tofield & The Bluesbanders, al cărei basist, Steve Clarke, are biografia unui star autentic. Vedeta americană a fost cucerită de chitaristul român. A vrut să-l cunoască. Îşi dorea ca, într-o zi bună zi, ei doi să cânte împreună şi i-a spus asta.

Modestia lui George Baicea este binecunoscută. A considerat că nu poate fi vorba decât de laude şi o ofertă de circumstanţă. S-a limitat, aşa cum dicta buna creştere, la întreţinerea unei minime corespondenţe cu basistul american. Doar insistenţa lui Steve Clake l-a convins că aici este vorba de ceva mai mult decât amabilitate.

Restul e previzibil. Steve Clarke a venit la Bucureşti într-un moment în care programul îi permitea asta şi, la capătul a trei zile petrecute împreună cu George Baicea, în studioul de înregistrări, albumul era gata.

"Cinderella" se lansează la Green Hours, în grădină, vineri 17 iunie. Vom asista, fireşte, şi la un concert.


Performers:
Steve Clarkebass (1,2,4,5,6, 7, 8,9)
George Baicea
guitar, vocal (1,2,3,4,5,6,7,8,9)
Nicu Georoiu
drums (1,2,4,5,6,7,8,9)
Minioneta Florescu
vocal (6,8)
Adrian Militaru
drums (3)
Cătălin Răsvan
bass (3)


Totul s-a petrecut ca şi cum George Baicea şi Steve Clarke ar fi crescut împreună, cu aceleaşi idei despre muzică şi aceeaşi profesori. Albumul are, fireşte, o conotaţie personală dar în fiecare dintre aceste cântece se poate regăsi fiecare dintre noi.

Este, într-adevăr, o poveste de viaţă. Din care face parte bucuria. Acea bucurie simplă ("Just Joy"), manifestată de muzicieni din lumi diferite care ajung să cânte împreună, cu aceeaşi energie şi aceleaşi trăiri. O poveste din care nu lipsesc punctele de cotitură ("Turning Point"), dezamăgirile ("My Friends"), necazurile care vin în avalanşă dar sfârşesc prin a te transforma în cineva mai puternic şi mai înţelept urmate, la rândul lor, de mici sau mai mari distracţii ("Funny Jam") pigmentate, şi ele, cu câte o "aspirină a săracului". Toate astea te duc cu gândul, vrând-nevrând, la un basm citit într-o vreme când nu desluşeai sensuri dar înţelegeai, totuşi, că Cenuşăreasa are o zână bună şi va cunoaşte un prinţ fermecat.

Ar fi păcat ca din poveste să lipsească referirile la tehnica instrumentiştilor şi direcţiile lor stilistice, la pasiunea lor şi capacitatea de a improviza ("At First Sight" este, de pildă, 100% improvizaţie de studio). Numai că această parte trebuie spusă de alţii.


STEVE CLARKE

Născut şi crescut în Bridgeport, Connecticut, Steve Clarke provine dintr-o familie numeroasă, cu 11 fraţi. Tatăl său, decedat doar cu câteva zile în urmă, a cântat la trompetă în anii '50, alături de regretaţii Eddie şi Bobby Buster din New Haven, Connecticut.

Steve Clarke a început să studieze muzica la o vârstă fragedă, luând lecţii de acordeon şi aspirând să devină toboşar. Câţiva ani mai târziu, după ce un prieten, Timmy Mallory, îi arată câteva linii de bass, începe să studieze acest instrument, de care se îndrăgosteşte definitiv. Primeşte primul său mare contract, răspunzând unui anunţ dintr-un ziar. La scurt timp după aceea, se trezeşte cântând alături de trupe faimoase de R&B: The Drifters, The Coasters, Mary Wells, Ben E. King şi Sam&Dave.

Steve Clarke se înscrie la Housatonic Community College şi în timpul studiilor intră în Big Band-ul Sonny Costanzo, având astfel şansa de a cânta alături de nume strălucite ale jazzului: Randy Brecker, Clark Terry, Jimmy Heath, etc. După terminarea colegiului a luat lecţii particulare de chitară bass cu Brian Torff, a studiat teorie muzicală, compoziţie şi improvizaţie de jazz şi a luat lecţii de pian cu Jay Fredericks la Westport Jazz Academy.

Începând cu anul 1998, Steve se alătură formaţiei trompetistului american de origine cehă Laco Deczi, "Celula New York", cu care efectuează turnee în Europa, în fiecare an.

Între turnee şi concertele locale, Steve Clarke a urmat şi cursurile institutului de cercetare audio din New York (The New York Institute for Audio Research), unde s-a specializat în producţie muzicală şi tehnica înregistrărilor de studio. După absolvire, pune bazele propriului studio de înregistrări, Q-UP Studios & Music Productions şi casei de discuri independente, Hop-N-Bop Records.

În 1999, Steve îşi face debutul ca leader al propriei formaţii, cu albumul KICKIN' IT, pe care l-a înregistrat şi produs în nou înfiinţata casă de discuri Hop-N-Bop. Discul i-a avut ca invitaţi pe saxofonistul Ken Gioffre (Smokey Robinson, John Patitucci), chitariştii Johnathan DuBose (Harry Connick Jr., The Hawkins) şi Rohn Lawrence (Boney James, Marion Meadows). Albumul a fost foarte bine primit de critica muzicală şi i-a deschis calea către alte producţii discografice şi concerte alături de artişti cum ar fi Willie Randall, Charles Dukes şi cântăreaţa de gospel Linda Johnson, căreia i-a compus muzica pentru toate cele trei albume.

Din anul 1999, Clarke a susţinut numeroase concerte alături de Sherry Winston, Yellow Jackets, Theresa Wright Quartet, Patxi, Tower of Power, Melvin Sparks, Pieces Of A Dream, Chris Toffield Band, Walter Duda, Francisco Molina, Willie Randall, Phillip Maniatty, TNT Jazz Band, Greg Bernard, Greg James, Off Da Hook şi Laco Deczi.

In afara activităţii concertistice şi discografice, Steve Clarke este şi profesor de chitară bas la Fairfield Guitar Center.

discografie: Steve Clarke - Da Bass is Loaded, Steve Clarke - Precious Joy, Steve Clarke - In The Third Lane, Steve Clarke - Sweet Surroundings, Steve Clarke - Kickin' It, Shirley Winston - You Were There, Francisco Molina - Fade Into The Blue , Philip Maniatty - Just Like We Rehearsed It , Laco Deczi's - Horse Manure , Willie Randall - Sweet Tooth , Walter Duda's - Daylight Again, Charles Dukes - Forever And A Day , TNT - Life Tones , Laco Deczi's - Cellula New York, Greg Bernard's - Rough Diamond , Greg James - Presenting Greg James

producţii: Willie Randall - There's No Place Like Home, Sassack Records, Believers - One Way To Glory, Hop-N-Bop Records.

concerte: absolvent al Housatonic Community College, Clarke a cântat cu numeroşi muzicieni prestigioşi, printre care flautista de jazz Sherry Winston, de trei ori nominalizată la Premiul Grammy, The Coasters, The Drifters, Mary Wells, Sam & Dave şi Ben E. King. A întreprins opt turnee în Europa cu formaţia trompetistului ceh Laco Deczi, Celula NY Band şi două turnee în România cu Chris Toffield Band. A cântat cu Sonny Costanza Big Band, apărând alături de muzicieni precum Jimmy Heath, Randy Brecker şi Clark Terry.

alte activităţi: proprietar al Project Studio Q-Up Recording Studios, produce, orchestrează şi compune pentru diverşi artişti, adjunct professor: Fairfield University, Conneticut., bass instructor: Fairfield University, Conneticut.


GEORGE BAICEA

născut: 15 mai 1961
debut: 21 decembrie 1992, alături de Alexandru Andrieş, la Teatrul Lucia Sturza Bulandra, ca invitaţi ai lui Valeriu Sterian în concertul de lansare a albumului "S-a votat Codul Penal"

apariţii discografice: apare ca invitat al lui Alexandru Andrieş pe următoarele discuri: Nimic nou pe frontul de est, Decembrie/ Vis cu îngeri, Slow Burning Down, Ultima repetiţie, Hocus-Pocus, La Mulţi Ani, Albumul Alb, Acasă, În concert, Verde-n faţă, Alb/Negru, Texterioare, Vreme rea, Pe viu, Cîntece de-a gata, Blues Expert, 50/30/20


albume proprii:
Prins în trafic
, primul album, lansat la 24 februarie 2000 şi produs de Soft Records. Întregul material muzical al acestui proiect (înregistrări, mixaje, orchestraţii) a fost realizat de George Baicea, în studioul propriu. George Baicea cântă la chitară, bass, instrumente cu clape şi îi are ca invitaţi pe Alexandru Andrieş, Dinu Enescu, Bogdan Enescu, Daniel Silvian Petre.


Trafic greu: cel de-al doilea album semnat George Baicea (muzică, versuri, chitară, voce, bass percuţie, înregistrări şi mixaje Roland VS 880). Album produs de Green Records, masterizat de Real Sound Studio, manufacturat şi distribuit de A &A Records. Grafica: Alexandru Andrieş. Producători executivi: Dinu Enescu, George Baicea. La realizarea acestui album, la Magic Underground Experience (studioul lui George Baicea), au colaborat Cristian Soleanu (saxofon – 4,6,7), Mihai Popovici (bass – 5,6), Bogdan Enescu (tobe -1,2,3,5), Alexandru Andrieş (pian – 4,7). Cu acest album, a fost nominalizat, în 2002. la Premiile Industriei Muzicale Româneşti, categoria "Cel mai bun album jazz-blues"


"Trafic greu" este un album de autor în cel mai perfect înţeles al cuvântului. George Baicea a compus muzica, a scris textele, a înregistrat singur părţile de chitară, voce, bass şi percuţie. E limpede că nu putea face asta şi în concert. Aşa s-a născut George Baicea Blues Band dar am minţi dacă am spune că acesta a fost singurul motiv. George Baicea căuta de multă vreme formule care să-i permită să abordeze zone mai speciale ale blues-ului, în care balansul să fie dat de nivelul fiecărui muzician în parte. Formule inovatoare care să se îndepărteze de blues-ul tradiţional, cântat de 90% dintre muzicieni. Căuta instrumentişti cu un "bagaj" muzical bogat, cu reacţii prompte, capabili să improvizeze sau, altfel spus, muzicieni deschişi şi liberi. Şi i-a găsit:


Nicu Georoiu

Născut la 1 martie 1970. A început să "omoare" tobele în fanfara şcolii. S-a dovedit ulterior că le-a omorât cu folos. Participarea la proiectul "International Performing Artists and Opera New York the musical highlights of Andrew Lloyd Webber" este un bun argument. La fel şi colaborările cu nume sonore ale muzicii româneşti. Câteva exemple: Dumitru Fărcaş, Mircea Vintilă, Florin Ochescu, Laurenţiu Cazan, Voltaj, Taxi, Sfera.


Cătălin Răsvan

Născut la 14 decembrie1960. Studii de compoziţie, muzicologie si pedagogie muzicală (Academia de Muzică Bucureşti). Optează pentru bas (chitara bas si contrabas) încă din liceu. Debutează în formule de "heavy metal" şi "new wave". Trece apoi, alături de saxofonistul Dan Mândrilă la jazz. Element principal în secţiile ritmice ale unor lideri precum Mircea Tiberian, Garbis Dedeian şi Tudy Zaharescu, nu-şi uită prima dragoste activând, în paralel, în formule de "rhythm and blues" (Blues Spirit) şi rock (Timpuri Noi).


George Baicea Blues Band a luat fiinţă în anul 2000 şi a susţinut, până acum, concerte în cluburi din Bucureşti şi din ţară, dar şi pe scenele tradiţionale de blues. Ultima apariţie importantă: festivalul de blues de la Big Mamou.
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer