Proiect cultural european şi local

Dacă întrebi un român oarecare ce ştie despre Reghin, îţi va răspunde cel mai probabil că acolo se fabrică instrumente muzicale, ceea ce e adevărat. Şi că, probabil, e situat undeva într-o zonă cu populaţie majoritar maghiară. Dacă vei întreba un cetăţean al ţării vecine istoriceşte, iar acum vecine şi în cadrul UE, va spune in mare cam acelasi lucru, poate în ordine inversă. Dacă vei întreba un german oarecare din Germania, vei avea o şansă mică să dai de unul originar din Reghin. Mică dar nu zero.

Oamenii locului, fie din structura politică, fie din cea culturală, au reacţionat pozitiv la iniţiativa unor fii ai Reghinului, stabiliţi în alte părţi ale ţării şi au conceput, înfiinţat si inaugurat asociaţia multiculturală Ars Maris. Adică Arta Mureşului, pentru navigatorul standard, care n-a mai învăţat latină la şcoală. Proiectul e conceput în beneficiul localnicilor, cu precădere al tinerilor, elevi sau nu. Un exemplu standard: la o ediţie anuală e invitat, să zicem, un sculptor de pe orice meridian. Acesta va conduce o tabără de instruire a tineretului reghinean, va expune din lucrările lui, va dona unele dintre acestea asociaţiei, îmbogăţind patrimoniul artistic şi oferta expoziţională permanentă. La fel un pictor, la fel un scriitor. Acesta din urmă va dona câte un exemplar din cărţile personale bibliotecii asociaţiei. Un muzician va preda scurte cursuri de chitară sau/şi vioară, instrumentele specifice industriei reghinene, va da recitaluri, iar daca va compune câte o piesă ad hoc, aceasta va rămâne iarăşi în patrimoniu. După fiecare ediţie anuală a festivalului asociaţiei, aceasta va edita un catalog cu toate lucrările participante, toţi artiştii şi scriitorii, plus referirile în presă.

Baza materială a proiectului e, după mai puţin de un an, în plină construcţie, sediul central fiind practic gata la momentul acestui reportaj. Moment ulterior festivalului inaugural, la care au particiapt scriitori şi jurnalişti din Republica Cehă, Elveţia, Republica Moldova şi, desigur, autohtoni. Casa de cultură George Enescu, sub direcţia D-nei Sorina Bloj, fostă interpetă de folk, a găzduit o expoziţie plastică sintetică, unde s-au armonizat sculpturile în lemn ale lui Bálasz Ştefan, fotografiile Adelinei Câmpan, studentă în anul IV la Arte Plastice Cluj, secţia foto şi picturile lui Tudor Ionescu. Trecem peste relatarea amănunţită a programului, pentru a nota reflectarea manifestării în publicaţiile Berner Zeitung, Contrafort (Chişinău), Tribuna (Cluj), unele publicaţii din Ungaria şi câteva locale. Desigur, şi aici, pe LiterNet.ro.