Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Eseu  Sageata  Evul Media

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Mizele şi contradicţiile Şcolii de Artă în România şi în lume (problematizări) (III)


Bogdan Ghiu

15.04.2012
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
7
Şcoala şi artiştii
 
Cîţi artişti predau în ŞAR? Cîţi stabili ("interni"), cîţi invitaţi: mobilitate, contacte, deschidere.
 
Există doctorate vocaţionale ("profesionale"), sau toată lumea trebuie să se supună modelului logocentric unic, impropriu (exterior) artei, care nu facilitează intrarea artiştilor în învăţămînt ca artişti, nu ca profesori? De ce numai ca profesor poate fi un artist profesor?
 
Cîte rezidenţe de artişti în ŞAR?
 
Model "paideic" (pe "ateliere", cu "maeştri"), sau reticular-colegial?
 
8
 
Legătura Şcoală-Piaţă. Şcolile dominante pe piaţa globală: cele englez-americane (Goldsmiths College din Londra, "YBA"-Young British Artists, Damien Hirst).
 
"Şcoala vedetelor". Există o tipologie artistică românească cultivabilă?
 
Dublă logică: nu se poate fugi de piaţă, dar nici nu se poate căuta specularea cinică a pieţei. Cultivarea diferenţei: valoarea de piaţă e diferenţială.
 
Ce trebuie să ştim: putem să ne înscriem pe piaţa globală, dar nu putem ocupa poziţii dominante. Doar ca dominaţi ne putem înscrie.
 
9
 
Relaţia ŞAR-galerii.
 
Relaţia ŞAR cu mediul privat, parteneriate cu mediul de business.
 
Există astfel de relaţii, astfel de colaborări?
 
10
 
Clarificare prin feed-back, la nivel epistemologic: alegerea modelelor şi structurarea filierelor în funcţie de obiective strategice; ce vrem, ce putem.
 
Model închis // deschis.
 
Modelele trebuie alese conştient, nu practicate inerţial.
 
Plus bătălie politic-epistemologic: reaşezarea Şcolii de Artă în centrul Şcolii capitaliste. Clasificarea, recalificarea ŞA.
 
Prestigiu, deschidere, colaborări, invitaţi, deplasări, contacte.
 
Cîţi străini? Cîţi invitaţi? Ce grad de mobilitate?
 
11
 
"Şcoala e ceea ce face elevul din ea" (Armand Jalut). Ce pot face elevii din ŞAR, în ce fel de mediu creator-existenţial o pot transforma?
 
12
 
Din nou, dubla logică, libertatea e tocmai ÎNTRE:
"deschidere spre internaţional"

"spaţii de libertate" - "să nu se transforme în mari maşini de război al căror cuvînt de ordine e rentabolitatea" (Julia Cottin)
 
Spaţii creative, medii existenţiale: autonomie integrată.
 
Neizolare, ci hub-uri, comunităţi, "sat", "pol", cîmp: centru de artă-mediatecă-rezidenţe în şcoală-şcoală.
 
Arhitectură conceptual-instituţională (la propriu). Creativitate epistemic-instituţională şi organizatorică.
 
Întrebare-cheie: cu cine, cu cel fel de instituţii sau medii ar trebui să colaboreze, să se alieze, să intre în reţea ŞAR?
 
Bruno Latour, Manifest compoziţionist: cu cine compunem? Cu cine compune ŞAR?
 
13
 
Discursul mixt, care trebuie privit dublu, cinic-critic, integrat-deconectat, al lui Bourriaud (proiecţii pentru ENSBA):
 
Şcoală de Artă că "République créative" - "l'équivalent de l"ENA": e bine, e rău, e inevitabil, preferabil? Strategic, tactic, inerţial (simplu reflex)?
 
"véritable écosystème" - "pôle pédagogie, exposition, programmation culturelle et édition" - revin cu întrebarea: Nici diplome tari, global competitive, nici meserii conexe? Atunci ce: artişti locali, naţionali?
 
"synergie productive"
 
E bun acest limbaj, această descriere, care salvează arta şi ŞA despecificîndu-le, aliniindu-le şcolilor de business? E ea inevitabilă? Se poate gîndi, face altfel?
 
14
Concluzii
 
Ca miză politică (de politică epistemică), arta şi învăţămîntul de artă sînt azi global strategice. Bine conceput, în cunoştinţă de cauză, arta şi învăţămîntul de artă trebuie să-şi recucerească poziţia dominantă, ca model pentru tot învăţămîntul.
 
Învăţămîntul trebuie recentrat dinspre cercetare (ştiinţă) spre creaţie şi producţie de nou, adică spre artă.
 
Recentrarea învăţămîntului pe artă.
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer