Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Dialoguri  Sageata  Interviuri

Eu nu am epuizat nici pe departe nici subiectul, nici portretul, nici personalitatea lui Corneliu Zelea Codreanu


Andrei Vornicu, un interviu cu Tatiana Niculescu

20.10.2017
Zi de zi, Tg. Mureş, octombrie 2017
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Cunoscută pentru volumele Spovedanie la Tanacu şi Cartea judecătorilor (care au stat la baza filmului După dealuri, în regia lui Cristian Mungiu), dar şi pentru Nopţile patriarhului, În ţara lui Dumnezeu, Povestea domniţei Marina şi a basarabeanului necunoscut şi biografiile Regina Maria. Ultima dorinţă şi Mihai I, ultimul rege al românilor, Tatiana Niculescu a lansat în 2017 biografia Mistica rugăciunii şi a revolverului. Viaţa lui Corneliu Zelea Codreanu, un volum care, în mod previzibil, a stârnit controverse, dar s-a şi bucurat de vânzări bune. Autoarea a expus povestea neromanţată a unui personaj istoric incomod şi ambiguu într-o manieră detaşată şi obiectivă, dar totodată accesibilă publicului larg în scopul sporirii nivelului de înţelegere al lui Corneliu Zelea Codreanu în contextul epocii în care acesta a trăit.

Tatiana Niculescu a prezentat cartea la cea mai recentă ediţie a Salonului de Carte Bookfest Tîrgu Mureş, 2017, alături de Cornel Sigmirean şi Ioan Chiorean, iar la finalul evenimentului a avut amabilitatea de a-mi acorda un interviu în care să discutăm puţin despre această ultimă apariţie editorială, şi nu numai.



Andrei Vornicu: Probabil sunteţi la curent de lansarea documentarului Ţara moartă în regia lui Radu Jude, în care se tratează problema pogromului evreiesc din România. Această producţie marchează, de asemenea, o tendinţă de demistificare a istoriei. Credeţi că societatea actuală doreşte să facă acest demers în sens general?
Tatiana Niculescu: Sigur că da. Mai cu seamă generaţiile tinere, în care eu am cea mai mare încredere, pot să afle o variantă cât mai aproape de adevăr a istoriei noastre, fie că e vorba de istorie veche, fie că e vorba de istorie interbelică, fie că e vorba de istorie modernă şi contemporană.

A.V.: Din punctul meu de vedere, există o ruptură între opinii care se plasează în extreme şi nu există o variantă de mijloc, echilibrată. Credeţi că, din acest punct de vedere, există premisele de a fi receptat în mod corect un personaj istoric, un eveniment istoric sau chiar istoria, în ansamblu?
T.N.: Da şi nu. Nu pentru cei care urmează o singură versiune, excesivă, şi da pentru cei care sunt dispuşi, chiar dacă le convine mai puţin sau poate că iniţial nu sunt de acord cu altă perspectivă asupra istoriei decât cea pe care o au. Aceştia sunt dispuşi să accepte că există mai multe perspective asupra unui eveniment istoric, şi cu cât ştii mai multe şi cu cât ai o privire mai completă asupra unui eveniment sau a unei epoci, cu atât înţelegerea acelei epoci e mai bună şi mai dătătoare de înţelepciune.

"Despre omul Corneliu Zelea Codreanu cred că încă mai avem lucruri de aflat."

A.V.: Cu ce completează portretul făcut de dumneavoastră lui Corneliu Zelea Codreanu cel care deja există în societatea noastră?
T.N.: Portretul lui Codreanu nu este suficient cunoscut publicului larg. Cred mai curând că se ştiu multe lucruri care sunt de natură academică şi de discurs istoric despre perioada legionară, despre activitatea acestei organizaţii, despre fenomenul legionar, despre încadrarea în epocă, despre anii '30 şi tot contextul lor politic, dar despre omul Corneliu Zelea Codreanu cred că încă mai avem lucruri de aflat. Această biografie a lui Codreanu nu este decât un pas către, aş vrea să cred, cât mai multe biografii ale acestui personaj, dar şi ale multor personalităţi istorice care ne rămân necunoscute pentru că de fapt nu ne-a povestit nimeni viaţa lor. Cu cât am avea mai multe astfel de lucrări, cu atât ar fi mai bine, pentru că publicul ar avea la îndemână nişte instrumente prin care ar putea să se apropie cu mai multă autenticitate de o epocă, de o istorie şi de o personalitate istorică.

A.V.: Cartea se înscrie într-o linie de maximă obiectivitate. Aş fi curios să aflu părerea subiectivă a autoarei asupra personajului.
T.N.: Părerea subiectivă ce-ar însemna, dacă-mi place sau nu îmi place de Codreanu? M-am întrebat adesea ce s-ar fi întâmplat dacă Corneliu Zelea Codreanu nu ar fi fost asasinat şi ar fi continuat o carieră politică parlamentară. Nu ştiu dacă şi-ar mai fi amintit astăzi cineva, ceva despre el sau dacă ar fi rămas o figură oarecare, poate puţin exotică, a parlamentarismului interbelic. Faptul că el a fost asasinat, faptul că a fost asasinat, în plus, în urma unui proces care a fost o mare farsă, asta a făcut din el un erou, un martir, şi i-a creat o aură mitologică pe care dacă ar fi murit la adânci bătrâneţe în patul lui nu ar fi avut-o cu siguranţă. Dar asta nu îl face mai puţin interesant. Este o personalitate extrem de interesantă şi care încă rămâne să fie descoperită. Eu nu am epuizat nici pe departe nici subiectul, nici portretul, nici personalitatea lui Corneliu Zelea Codreanu. În numeroase ţări europene apar anual nenumărate biografii: ale lui Hitler, Mussolini, Stalin, Lenin, şi mulţi alţii. Ar fi normal să avem şi noi cât mai multe biografii ale oamenilor care au marcat în bine sau în rău istoria noastră fiindcă din asta învăţăm să nu mai repetăm greşelile trecutului, altminteri le vom repeta la nesfârşit.

A.V.: V-ar interesa, de exemplu, să scrieţi biografia unui personaj precum Ceauşescu?
T.N.: Sigur că da. Oricând. Numai că, deocamdată, eu rămân în perioada interbelică. Încă mă pasionează şi mă preocupă această perioadă.

A.V.: Chiar urma să vă întreb ce fel de personaje sau epoci vă atrag în mod special.
T.N.: Cred că perioada interbelică, cel puţin pentru mine, încă nu e suficient explorată. Mi-ar plăcea să descopăr şi să scriu şi despre personalităţi mai puţin controversate sau despre care se vorbeşte mai puţin, dar care în epoca lor au fost cu totul remarcabile.

A.V.: V-aţi ales un potenţial subiect?
T.N.: Pentru următoarea biografie? Da, dar nu vă spun cine este (râde).

A.V.: E de sex masculin sau feminin?
T.N.: E de sex masculin, şi o perioadă din viaţă este contemporan cu Codreanu, dar e mai tânăr decât acesta.

"Mă străduiesc foarte mult să nu mă povestesc pe mine în cărţile mele."

A.V.: Nu vă tentează deloc literatura 100% ficţională?
T.N.: Ba da, sigur că mă tentează ficţiunea, numai că deocamdată şi mai tare mă tentează vieţile adevărate ale oamenilor adevăraţi. Să scriu biografii este forma mea de manifestare civică. Cred că scriind, pe înţelesul publicului larg, biografii ale unor personalităţi istorice ajut la maturizarea noastră politică şi la mai bunele relaţii între noi. Cred sau sper să ajute din punctul de vedere al toleranţei, din punctul de vedere al unei oarecari înţelepciuni cu care te deprinde înţelegerea istoriei.

A.V.: Care sunt exigenţele pe care vi le impuneţi când vă apucaţi de un proiect nou?
T.N.: Întâi de toate, încerc să mă documentez foarte bine. Fac multe cronologii, fac multe fişe şi arbori genealogici, depinde de ce personaj este vorba. Încerc să înţeleg cât pot de bine epoca şi, lucrul cel mai greu, care vine de fapt la sfârşit, este când pun toate astea deoparte şi încerc ca, intrând în pielea personajului, să privesc lumea de atunci cu ochii lui sau cu ochii ei. În orice caz, în toate cărţile mele mă străduiesc să pun între paranteze eventualele mele opţiuni politice, ideologice sau de altă natură, propriile mele prejudecăţi sau propriile mele aşteptări şi să proiectez asupra unei personalităţi reale fantasmele mele despre acea personalitate sau despre epoca în care a trăit. Mă străduiesc foarte mult să nu mă povestesc pe mine în cărţile mele, ci să mă apropii cât pot de mult de viaţa acestor oameni despre care povestesc.

A.V.: Este vreun autor de biografii din străinătate care v-a influenţat?
T.N.: Eu am trăit nişte ani buni în Marea Britanie şi acolo există o tradiţie îndelungată a biografiilor. Se scriu foarte multe biografii despre personalităţi contemporane şi despre figuri ale istoriei. E un gen literar extrem de bogat şi care, desigur, m-a influenţat şi m-a preocupat şi pe mine încercând cumva să-l împământenesc în România unde sunt nenumărate personalităţi istorice, şi nu numai, care ar merita biografii. Chiar cred că acest gen literar, care e un fel de cenuşăreasă a literaturii la noi, ar merita mai mult, şi asta încerc să fac, să familiarizez publicul cu acest mod de a citi şi de a privi istoria.
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer