Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Proză scurtă  Sageata  inter_zise

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Inventatorul


Anda Cadariu

28.02.2006
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică

- combinaţii periculoase -

1. Cartea de bucate (hermeneutică integraţionistă):
Dacă iei o cometă şi o amesteci cu puţin vermut, adaugi trei grame de praf stelar şi o linguriţă rasă de chilli, un gălbenuş de ou - fiert în sos de supernova tip II - peste care torni apă tonică, obţii un cocktail numit Quasarul vesel. Dacă pui şi-un pic de lapte, se transformă-n Calea lactee. Pentru Andromeda ai nevoie de lichior de ciocolată, iar dacă foloseşti toate ingredientele de mai sus plus cinci grame de piper, patru crutoane de meteorit şi o cană cu bulion, obţii cea mai greu de echilibrat băutură din lume: Big Bang.

2. Cum au stat odată lucrurile:
Odată, demult, în barul A Côté du Heaven se "găteau" ireproşabil cocktailurile de mai sus, preparate după reţetele de mai sus, vechi de milioane şi milioane de ani. Mulţi au consumat băuturi divine în acest bar, şi nimeni n-a plecat nemulţumit de-acolo. Însă curiozitatea i-a împins pe unii să-l ignore şi să-i prefere pub-ul alăturat, pe numele lui Good Intentions. Aceleaşi cocktailuri erau servite în acest local bine îngropat sub pămînt, aceleaşi reţete vechi de milioane şi milioane de ani ghidau barmanii în spectaculoasa preparare a strălucitoarelor băuturi, şi cu toate astea, rezultatul era altul decît cel din Heaven: cocktailurile din Intentions erau mai tulburi, mai întunecate şi mai tari.

În scurt timp de la înfiinţarea celor două baruri, Heaven şi Intentions, - a căror inaugurare a avut loc în aceeaşi zi - a devenit evident faptul că fiecare local avea adepţii săi: cei care mergeau în Heaven nici nu vroiau s-audă de Intentions, şi viceversa. Nu puţini erau consumatorii care gîndeau în acest mod exclusivist, iar fanatismul celor două tabere astfel create a cauzat multe conflicte stradale. Existau însă şi cîţiva oameni cu mintea mai deschisă, care considerau că cele două localuri nu merită frecventate decît în tandem. Nu trăiai cu-adevărat dacă erai doar clientul unuia şi nu-l vizitai şi pe celălalt. Consumai un Quasar vesel în Heaven, dar nu făceai nimic dacă nu-ncercai şi varianta Good Intentions - asta era opinia iniţiaţilor.

Aceşti adepţi ai tandemului intuiseră că ceea ce părea o rivalitate acerbă în a cuceri clientela era de fapt un pact între cei doi proprietari, asemeni afacerii dintre cerşetorul evreu şi cel musulman care profesează ambii pe treptele sinagogii. Într-adevăr, patronii celor două uzine de plăceri erau prieteni la cataramă, cam ca Ghilgameş şi Enkidu. Se întîlneau adesea la cîte-un drink în birourile somptuoase unde nu-i deranja nimeni, în afară de un inventator sărac şi pasionat de alcool, baruri şi afaceri, care-i mai căuta din cînd în cînd să-i întrebe dacă nu vînd cartea de bucate cu reţete de cocktailuri, unică în lume.

3. Sistemul: Ca orice sistem - după cum bine ştim, toate sistemele sînt entropice -, şi această afacere a ajuns într-o bună zi la un stadiu de dezvoltare numit faliment. Cei doi proprietari au vîndut tot şi-au dispărut fără urmă. Inventatorul sărac se căsătorise între timp cu o domnişoară plină de bani, pe numele de fată Nietzsche - lugubră aluzie la destinul viitorului soţ - şi a cumpărat cele două baruri, cu tot cu cartea de bucate. Primul lucru pe care l-a făcut a fost să înveţe pe de rost reţetele din ea şi s-o încuie apoi într-un loc numai de el ştiut. Următorul pas a fost să unească cele două localuri într-unul singur. Deasupra intrării a atîrnat o firmă luminoasă pe care scria cu albastru numele barului: Chez God - iar dedesubt, cu galben - cocktail bar.

Şi gata - avea un imperiu, doar pentru el. Folosind reţetele memorate din cartea de bucate şi dublînd acest instrument cu idei proprii, a inventat pentru imperiul său cocktailuri nemaigustate, în care se combinau cele mai ciudate substanţe şi elemente. Infinity, de exemplu, era un cocktail non-alcoolic, preferatul soţiei lui - patru supernove proaspăt prinse, două corzi de vioară Stradivarius şi o clapă de pe ultima octavă a unui pian Bössendorfer, toate scăldate în suc de portocale stors dintr-o pisică albă şi una neagră.

Inventatorul inventă timp de trei săptămîni, patru zile şi nouă ore tot felul de băuturi, care mai de care mai ofertante. Cea mai importantă licoare urma să fie inventată ultima. Era o băutură derivată din reţeta Big Bang din cartea de bucate, ce avea să reprezinte marca specifică a barului: Cocktail God. Unicat. Inventatorul va organiza un concurs şi cîştigătorul va putea gusta din mirobolanta băutură, preparată o singură dată, pentru un singur om.

4. Artă: Inventatorul a lucrat mult timp la acest cocktail delicat. Era... artă. Era mîndria lui, capodopera lui, împlinirea activităţii şi pasiunii sale pentru alcool, baruri şi afaceri. Cocktail God era dragoste: combinaţia - pe care puţini reuşesc să o echilibreze în timpul vieţii lor mizerabile - dintre interes (faţă de rezultat), manipulare (adică dozarea perfectă a ingredientelor) şi chimie (substanţele combinate şi reacţiile dintre ele).

Inventatorul reuşise - lichidul era ceva nemaivăzut, cu-adevărat unic. Cocktail God fu plasat pe o masă rotundă şi înaltă în mijlocul barului, într-un pahar cu picior a cărui graţie ar fi impresionat-o şi pe regina Angliei. Autorul acestei minuni îşi rugă soţia să organizeze concursul mult visat, ba mai mult, se înscrise şi el, în speranţa că poate va reuşi să-şi îngurgiteze, jucînd corect şi cîştigînd, propria invenţie.

5. Sculer-matriţerul: Înalta societate a oraşului se prezentă în forţă la inaugurarea barului Chez God. Printre invitaţi se mai aflau cîţiva studenţi, rudele din provincie ale proprietarului şi doi pensionari. Nu se ştie cum, un sculer-matriţer fără un ban în buzunar şi mort de sete a reuşit să se strecoare şi el printre bodyguarzi, ba chiar să se înscrie la concurs, ba chiar, după cum deja ne aşteptam cu toţii,... să-l cîştige. Inventatorul n-a fost prea fericit cînd şi-a dat seama că munca lui va fi consumată de tipul ăla neras şi cu dinţi lipsă, dar era un om corect. Mulţumit că cel puţin va putea înmîna personal cîştigătorului invenţia lui, arta lui, preţiosul obiect al chinurilor sale creatoare, se apropie de laureat în valurile unei muzici suave şi, acompaniat de aplauzele audienţei - parte nedumerită, parte frustrată, parte amuzată - îi întinse acestuia paharul magic.

Sculer-matriţerul se uită fix la el şi spuse: "Auzi, frate, eu am venit aici că muream de sete, speram că poate-mi pică şi mie ceva. Nu-mi trebe mie porcăriile voastre artificiale, chimicalele voastre toxice. Paharul ăsta ţi-l dau ţie... dacă mi-l schimbi cu o bere."

6. Din nou, sistemul: Dezamăgit-încîntat, inventatorul-proprietar făcu un semn şi barmanul îi aduse personajului o bere. Creatorul zîmbi audienţei, ţinu un discurs pompos din care se deducea că miraculoasa băutură îi revine lui prin mîna destinului, "avem de-a face, doamnelor şi domnilor, cu o manifestare a fenomenului Kundalini, creaţia îngurgitată de creator..." şi dădu peste cap paharul în care licărea auriul Cocktail God. Decedă sufocîndu-se zgomotos, exact în clipa în care sculer-matriţerul ieşea din bar, rîgîind satisfăcut. Chimia şi interesul existaseră în Cocktail God. Probabil că la partea de manipulare, inventatorul greşise. Fatal.

7. Cartea de bucate (hermeneutică divizionistă):
După moartea inventatorului, "vermut", "linguriţă rasă de chilli", "gălbenuş de ou", "apă tonică", "lapte", "lichior de ciocolată", "piper" şi "bulion" au devenit cuvinte care nu au mai stat niciodată în acelaşi capitol cu corpurile cereşti, în nici o carte.

Domnişoara Nietzsche a condus Chez God cu multă grijă, în amintirea inventatorului pe care se pare că-l iubise, chiar dacă el se căsătorise cu ea pentru bani. Dar a interzis pînă şi menţionarea numelor Cocktail God sau Big Bang şi n-a făcut niciodată combinaţii periculoase în băuturile servite clienţilor.

Cometele, praful stelar, supernovele, meteoriţii, Andromeda, Calea lactee şi quasarii veseli au rămas deasupra barului Chez God, pe care l-au vegheat în tăcere atît timp cît a existat.

Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer