27.06.2006
Domnul Bogdan Ghiu, în articolul din această săptămână de la LiterNet, ne face sugestia să deschidem un forum şi un blog pe portalul nostru.

Sugestia este normală, un portal cultural trebuie să ofere un anumit grad de interactivitate, altfel este doar o copie a jurnalului săptămânal de la chioşcul din colţ. Din păcate însă lucrurile nu sunt atît de simple şi îmi pare bine că domnul Ghiu mi-a dat ocazia să le numesc.

Pe LiterNet a existat un forum, el a funcţionat pînă acum vreun an jumătate, era un forum cu o structură relativ complexă, cu chat rooms pentru toate secţiunile portalului nostru. Am spus “funcţionat”, dar nu este cuvântul cel mai fericit ales pentru că o lungă perioadă nu a scris nimeni în el, sau aproape nimeni, din cînd în cînd se mai isca câte o discuţie care murea destul de repede, era plictiseală mare, dar măcar ne respectam în linişte şi oarecare consens... numai că această stare nu a durat mult pentru că, aşa cum se întâmplă pe forumurile nu foarte strict moderate, au aparut avatarurile nebunului de internet, specie nouă în nomenclator, din păcate atât de virulentă încât aruncă în aer, în cel mai terorist mod posibil, orice chat room. Oricine a frecventat forumuri sau liste de discuţii pe net îl cunoaşte, de la o subtilă teorie dezintegratoare şi până la viruşii trimişi membrilor pe adresele particulare nici o metodă nu este trecută cu vederea. Am păţit-o şi noi pe LiterNet... între moderare totală şi închiderea forumului a fost doar un pas.

Pe care l-am făcut, exasperaţi cu toţii de amploarea dezastrului comis de scrisori menite să facă un unic lucru: să deconstruiască. Nu este nici o exagerare, nu cred că a existat un moment atît de neplăcut în istoria noastră, de cinci ani, ca acele zile în care ne întrebam unde trebuie trasă linia pentru ca libertatea să nu devină formală, dar nici noi să nu înnebunim.

Între plictiseală şi nebuni forumurile au succes doar dacă sunt inteligent moderate, dar moderarea unui forum este o activitate în sine, nu poate fi făcută în grabă sau tangenţial, nici nu poate fi lăsată pe seama unui membru grăbit sau în pauză de masă la serviciu. Şi aici ne lovim de o a doua problemă, nu a internetului, ci a LiterNetul-ui: lipsa de oameni.

LiterNet - oare mai ştie cineva lucrul acesta? - este un proiect finanţat de cei care şi muncesc la el; pe de altă parte LiterNet, în acest moment, a devenit un organism atît de întins încât supravieţuirea lui ne mănâncă sâmbetele, duminicile şi nopţile oricărei zile ale săptămânii. Ca cineva dintre noi să modereze acum un forum ar însemna să închidem Atelierul sau Editura sau Destinaţiile... la alegere.

De aceea răspunsul nostru este simplu: suntem de acord să deschidem un forum cu condiţia să găsim moderator.

Ce-ar fi să facem un concurs de moderatori, nu prea ştiu ce înseamnă asta sau cum s-ar putea desfăşura dar aşteptăm idei, puteţi scrie pe orice adresă de liternet sugestiile dumneavoastră pentru rezolvarea „problemei”: cum să găsim un moderator pentru un forum cultural, inteligent, interactiv, spumos, interesant, liber şi sănătos mintal... şi am numit şi forumul şi moderatorul.

Cu blogul este mai simplu, Atelierul a fost iniţial gândit (acum cinci ani) ca un blog. Încă înainte ca blogul să apară în forma de azi, noi am inventat un loc asemănător şi i-am spus Atelier. Vroiam ca aici să vină scriitori, şi nu numai, să aducă parfumurile atelierelor lor de creaţie, în tot acest timp oferind posibilitate cititorilor să intervină.

Am făcut cîteva proiecte excelente: un roman scris în direct de Ştefan Caraman, apoi am publicat săptămânal diverse texte „furate” din sertarele scriitorilor, evident cu acordul lor.

De o vreme, într-adevăr, atelierul e tot mai mult un jurnal cu rubrici stabile, săptămânale... Dar există, încă, o rubrică numită „diverse”, care nu are zi fixă şi în care se pot posta articole actuale, exact în momentul în care au fost scrise. Acolo, de exemplu, LiterNet-ul ar putea invita scriitorii să blogheze. Nu sunt sigură că ar ieşi un blog clasic :), dar poate ieşi un loc de intersecţie a atelierelor unor creatori, în care cititorii să aibă şi ei acces, am putea inventa sau transforma acest articol simplu numit „diverse” într-un spaţiu cultural pe internet. Eu sunt gata să îmi pun şi serile la bătaie (între serviciu şi editură) şi să coordonez acest proiect.

Cu stimă,
delia oprea
[email protected]

0 comentarii

Publicitate

Sus