Baia Mare a oferit fotografiei naţionale personalităţi puternice şi talente unice, care au marcat viaţa cultural-fotografică a României din ultimii 20 de ani. Continuând această strălucită tradiţie, oraşul devine, începând cu 2016, o gazdă bună pentru cele mai interesante şi relevante forme de limbaj fotografic. Manifestare de o amploare fără precedent pentru regiune, Salonul European de Fotografie Baia Mare deschide dialogul despre puterea narativă şi proiectivă a fotografiei către noi audienţe şi noi spaţii, aducându-i împreună pe: Petruţ Călinescu, Cristian Crisbăşan, Dan Ioan Dinescu, Vasile Dorolţi, Silviu Gheţie, Mihai Grigorescu, Tony Melvin, Ioana Moldovan, Olah Laszlo Tibor, Alexandru Paul, George Popescu, Hajdu Tamas, Oleg Tishkovets şi Remus Ţiplea.
Baia Mare devine, în septembrie 2016, gazda a zeci de premii naţionale şi internaţionale, dar şi a unor serii de autor consacrate în albume şi expoziţii internaţionale. Diversitatea abordărilor va oferi vizitatorilor un tur de forţă prin fotografia românească a ultimilor ani, în cele mai interesate abordări ale sale: de la nudurile lui Cristian Crisbăşan la peisajele mistice ale lui Mihai Grigorescu, de la reportajele de război sau de călătorie semnate de Ioana Moldovan, George Popescu sau Petruţ Călinescu la metaforele vizuale surprinse de Hajdu Tamas, Vasile Dorolţi sau Alexandru Paul. Fotografia, în toată puterea sa artistică, se poate dovedi frustră şi provocatoare la Silviu Gheţie şi Oleg Tishkovets sau, la fel de bine, nostalgică şi revelatoare la Tony Melvin, Dan Ioan Dinescu sau Remus Ţiplea.
Salonul European de Fotografie Baia Mare 2016 este un eveniment pilot care declară arta fotografică şi meseriile creative conexe ei ca un pilon structural în vederea obţinerii titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021. Premisele organizării unui salon internaţional de fotografie la Baia Mare sunt duble: reafirmarea tradiţiei şi explorarea celor mai relevante tendinţe. După cum explică Vasile Dorolţi, curatorul salonului: "Fotografia a devenit un fenomen social. Explozia tehnică a permis înglobarea unor sisteme de fotografiere în cele mai diverse echipamente şi device-uri, punând la îndemâna tuturor un aparat de fotografiat sau de filmat. Omul contemporan este însoţit permanent şi peste tot de magica camera obscură. Dacă tehnica fotografică este uşor accesibilă oricui, cu costuri neglijabile, nu acelaşi lucru îl putem spune despre ritmul în care "limbajul fotografic" este însuşit de către cei mai mulţi dintre noi."
Spaţii expoziţionale: Cinema Minerul, Muzeul Judeţean de Artă "Centrul Artistic Baia Mare", Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare, Teatru Municipal Baia Mare, Muzeul de Istorie şi Arheologie - Bastionul Măcelarilor, Biserica Catolică Sfânta Treime, Clădirea Millennium I, Clădirea Millennium II, Galeria Gazda - sediul Fundaţiei Baia Mare 2021, Casa Lendvay, Galeria Partner.
Salonul European de fotografie, Baia Mare, 2016
Album foto de Petruţ Călinescu, Cristian Crisbăşan, Dan Ioan Dinescu, Vasile Dorolţi, Silviu Gheţie, Mihai Grigorescu, Tony Melvin, Ioana Moldovan, Olah Laszlo Tibor, Alexandru Paul, George Popescu, Hajdu Tamas, Oleg Tishkovets şi Remus Ţiplea.
Artişti Salonului European de Fotografie, Baia Mare, 2016
1. George Popescu. George "Poqe" Popescu este fotograf şi cameraman liber profesionist, stabilit în Bucureşti. Născut în 1980, Poque este membru al agenţiei de ştiri N-OST, care are sediul la Berlin, agenţie ce se focusează pe Europa de Est şi ţările ex-sovietice. Lucrările lui au fost publicate în reviste precum Frankfurter Allgemeine Zeitung, Spiegel, L'Express, CNN, Focus, NZZ.ch, Berliner Zeitung, TAZ, Wiener Zeitung, Die Wochenzeitung, iar în reviste româneşti precum Esquire, Decât o Revista şi Vice. George a lucrat, de asemenea, în televiziune, pentru instituţii prestigioase precum ARTE, ARD, Blue Cross International, Vice UK & World Animal Protection. În 2013 a început un proiect pe termen lung, un documentar despre Valea Jiului, o regiune minieră de cărbune din România. În 2015, a primit premiul Lensculture Visual Storytelling, la categoria de imagini unice. "În ciuda faptului că nu a existat nici un atac terorist în ultimii 4 ani în Mauritania, această ţară este încă în "zona roşie ", fără turişti, deşi vorbim despre o tară care a găzduit competiţia Paris-Dakar până în 2008. Cu patru ani în urmă nu am putut, ca urmare a condiţiilor precare de securitate, să realizez acest documentar, dar am fost încântat de această dată, când am putut să merg pe acoperişul unui tren care căra minereu de fier, cursă ce traversează deşertul Sahara, de la Zouerate mea la portul Nouadhibou. Călătorii, care sunt de obicei comercianţi de produse alimentare şi animalele vii, trebuie să suporte o excursie de 20 de ore, înfruntând perioade de vânt puternic şi temperaturi ridicate, ce pot ajunge până la 50 de grade Celsius în timpul verii. Toate imaginile sunt surprinse în lunile septembrie şi octombrie 2015, pe durata unei călătorii o lună", spune George Popescu.
2. Hajdu Tamas: Fotografiile sale, începând cu renumita serie "Laborator", au fost publicate de reviste şi siteuri de specialitate prestigioase, de la Punctum la Practical Photohraphy, de la Vice, Plateformag, Lenscratch sau Photomagazine, la Dreck Magazine, Feature Shoot, Demilked, Kwerfeldein sau Bored Panda. Hajdu Tamas a publicat, de asemenea, şi în cele mai importante cotidiane europene, printre care Independent, La Republica, Lensculture sau The Guardian. De formaţie medic veterinar, dar incitat de când se ştie de artele vizuale, Hajdu Tamas (n.1976) a luat în serios domeniul fotografiei abia începând cu anul 2005. De atunci documentează viaţa oraşului Baia Mare, iar obiectivul foto i-a devenit un soi de extensie. Un organ de simţ prin care arhivează, în mod inconfundabil, spiritul unei lumi care, la adăpostul impresiei de stagnare, rămâne, de fapt, deschisă unor infinite poveşti.
La LiterNet aici.
3. Petruţ Călinescu a călătorit şi a realizat reportaje în Afganistan, Bolivia, Egipt, Kenya, Guinea Bissau, China, India şi în toate ţările din Estul Europei sau din bazinul Marii Negre. Fotoreportajele sale au fost publicate în presa naţională dar şi de presa internaţională, publicaţii de prestigiu, de la The New York Times şi The Times, la Courrier International sau Bussines Week, 6 Mois, printre multe altele. Licenţiat în Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Petruţ Călinescu a lucrat ca fotoreporter, începând din 1996, pentru cotidianele centrale româneşti, de la Jurnalul National, la Evenimentul Zilei sau Cotidianul. Fotografiile sale au fost apreciate de Asociaţia Fotografilor Profesionişti din România (AFPR), în 2003 a primit titlul de "Fotograful Anului", apoi şi-a adăugat în palmares Premiul Special al Juriului în anii 2001 şi 2004 sau titlul de cea mai bună imagine a anului, trofeu acordat de Clubul Roman de Presa în 2005. Începând din anul 2006, Petruţ Călinescu a devenit colaborator permanent al agenţiei France Presse, iar in 2007 a ajuns membru deplin al agenţiei britanice Panos Pictures. De atunci si până în prezent lucrează ca fotojurnalist independent, în special pentru instituţii de presă din străinătate, dar şi pentru organizaţii non-guvernamentale locale.
La LiterNet aici.
4. Alexandru Paul, fotograf şi artist plastic, este născut în Baia Mare, dar deţine un studio şi o agenţie de fotografie în Bucureşti. Şi-a consolidat cariera de fotograf colaborând cu o serie de reviste glossy (Elle, FHM, Esquire, Beau Monde, The One, Unica, Mami, Viva) şi a experimentat zona de fotografie publicitară lucrând pentru companii importante precum Vodafone, Cosmote, BCR, Romtelecom, Raiffeisen Bank, Rompetrol, Petrom, Banca Transilvania, Dacia Renault, Dolce, Metropolitan. În paralel, a realizat o serie de proiecte personale cu mare impact creativ, dintre care amintim CV Organic, Hidden Stories şi Transported People. A expus în Bucureşti (Muzeul Naţional de Artă), în Basel şi în Madrid.
La LiterNet aici.
5. Ioana Moldovan, fotojurnalist şi documentarist independent din Bucureşti, îmbină în mod inspirat arta fotografică şi scrisul pentru a spune acele poveşti care de regulă rămân ascunse, declaraţii puternice care cel mai adesea au rolul de a creşte gradul de conştientizare publică asupra problemelor sociale şi asupra celor legate de respectarea drepturilor omului. În ultimii ani, Ioana Moldovan a fost în mod particular interesată de documentarea mişcărilor de protest, de zonele de conflict şi de consecinţele pe care le au războaiele la nivelul destinelor umane. Printre multe alte teme de investigaţie, Ioana Moldovan a documentat, prin cele mai recente dintre proiectele sale, viaţa foştilor muncitori din coloniile perioadei comuniste, îmbătrânirea sau egalitatea de gen în România. Dintre punctele nevralgice actuale ale lumii, Ioana Moldovan a fost interesată de criza refugiaţilor din Europa, de situaţia din Ukraina şi de Euromaidan, de fenomenul de strămutare sau de războiul din partea de Est a ţării şi de efectele post-traumatice ale acestuia. A prezentat, prin remarcabile proiecte fotografice, viaţa sub ocupaţie în teritoriile Palestiniene sau Etiopia, la 30 de ani după marea foamete, consecinţele războiului din Siria, văzută din tabăra de refugiaţi din Za'atari sau protestele din Gezi Park, Turcia. Ioana Moldovan a colaborat cu The Huffington Post, Radio France Internationale, Al Jazeera English, Vice, Profil Austria and Art of Living Magazine, printre alte instituţii prestigioase ale lumii. De asemenea, a iniţiat proiecte multimedia care s-au bucurat de sprijinul Comisiei Europene sau al Fundaţiei Friedrich-Ebert-Stiftung. În cadrul Salonului European de Fotografie de la Baia Mare, Ioana Moldovan prezintă expoziţia "Când Ukraina nu mai este Ukraina". Încă de la revoluţia Euromaidan din 2013, Ioana Moldovan a dezvoltat un interes crescut pentru situaţia Ukrainei. A fost alături de protestatari în Piaţa Independenţei în Kiev, iar mai apoi, alături de armata ukraineană în prima linie de font, la doi kilometri depărtare de aeroportul Donetsk. S-a întors pentru a relata poveştile soldaţilor care se întorc de pe front şi despre efectele stresului post traumatic (PTSD).
La LiterNet aici.
6. Oleg Tishkovets: Venind din lumea arhitecturii şi a picturii, acest artist vorbeşte - cu pricepere şi cu credinţă -, despre energii care provin din juxtapuneri de texturi şi de culoare, într-o lume aparent pustie, străzi şi clădiri care devin simple mărturii ale unui timp încremenit. "Personajele mele nu pleacă nicăieri, nu au sosit încă sau au dispărut deja din peisaj", spune Oleg Tishkovets. Şi totuşi, deşi aceste personaje lipsesc cu desăvârşire din imaginile sale, in toate lucrările lui se simte pulsaţia vieţii. Aceasta este dată nu numai de dialogul dintre două sau mai multe culori, nu numai de jocul formelor si al planurilor, ci mai ales de atmosfera concretă, care aproape că se şi aude în lucrările sale. Atent cunoscător al mediului urban, mereu surprinzător prin viziunile sale unice, Oleg Tishkovets este, poate, fotograful cel mai devotat oraşului Baia Mare. Lucrările sale se găsesc din colecţii personale din Israel, Germania, SUA, Austria, Romania, Ungaria, Franta, Rusia, Estonia şi Canada.
La LiterNet aici.
7. Cristian Crisbăşan, originar din Piteşti (născut 1968), este creator vizual şi scriitor. Începând din anul 1990 a dezvoltat o prestigioasă carieră de publicist (presă scrisă, radio şi TV), a fost confirmat ca scriitor şi, în paralel, are o substanţială activitate fotografică. În această din urmă ipostază îl regăsim în colaborări cu diverse publicaţii, printre care Cotidianul, Tabu, Jurnalul de Duminică, Ziarul de Duminică, revista High Life, revista De Teren, Decât o Revistă, Styler Magazine, Sun Time Magazine. De asemenea, are portofolii personale în reviste şi programe TV (Maxim România, Max România, Cultura, Artphoto, Art-HOC, Photo Magazine, Revista Flacăra, Playboy România, TVR Cultural, TVR 2, ProTV). În creaţia fotografică a lui Cristian Crisbăşan se evidenţiază perioada 2005-2010, când autorul s-a dedicat fotografiei de nud. Lucrările sale, marcate de o inconfundabilă tuşă personală, au fost publicate de mari edituri internaţionale: "Digital Sessions" (2005) - compact photography book / DAAB Publishing GmbH, Koln, Germania; antologia de fotografie erotică "The New Erotic Photography"(2007) - TASCHEN, Los Angeles, SUA; antologia de fotografie "NUDE Photography"(2010) - LOFT Publications/FKG, Barcelona, Spania; antologia de fotografie erotică "The Big Book Of Pussy" (2011) - TASCHEN, Los Angeles, SUA. Cristian are o bogată activitate expoziţională, fiind prezent în galerii de artă cum ar fi The ARK - Bursa Mărfurilor Creative Bucureşti, Galeria Karousel, ArtYourself Gallery, etc, iar fotografiile lui se regăsesc şi în colecţii particulare din România, SUA şi Germania.
8. Dan Ioan Dinescu s-a născut, în 1940, în Bucureşti. A absolvit institutul de Construcţii Bucureşti, după care pasiunea pentru fotografie l-a determinat să lucreze într-un departament de profil al Centrului de Perfecţionare a Lucrătorilor din Transporturi şi Telecomunicaţii. A fost angajat al secţiei de cercetări aerofotografice şi evidenţă centralizată a siturilor arheologice din cadrul Muzeului Naţional de Istorie, revista România Pitorească, Muzeul Ţăranului Român, editurile Noi şi Humanitas. Pentru specializare, a urmat un curs postuniversitar la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti. A avut mai multe expoziţii personale în ţară si străinătate. A ilustrat cu fotografiile sale numeroase monografii şi albume: The Wooden Architecture of Maramureş (Editura HUMANITAS, 1998), The Kretzulescu Palace and its surroundings (UNESCO CEPES, 2002), Semne ale Credinţei - ROMÂNIA (NOI MEDIA PRINT, 2002) şi Sighişoara (NOI MEDIA PRINT 2005). Atent la perfecţionarea tehnică şi la estetica imaginii, se întoarce mereu în locurile care i-au atras atenţia din punct de vedere fotografic, cum ar fi satele Maramureşului. Se concentrează cu predilecţie asupra peisajului, fie el rural sau urban, şi asupra oamenilor care însufleţesc acele locuri. Autorul a fotografiat timp de 40 de ani Ţara Maramureşului istoric care, după cum el însuşi declara, este "impregnată de taina frumuseţii şi a simplităţii, o lume care mai trăieşte încă în imaginile unui trecut nu foarte îndepărtat şi care încă se caută în cele ale prezentului".
9. Vasile Dorolţi s-a născut, în 1958, la Sighet şi a început să fotografieze începând cu anii 1980. A fost membru al grupului de creaţie din cadrul Fotoclubului "Universitatea" din Cluj şi membru al Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România. A experimentat diverse forme de expresie audiovizuală şi a obţinut recunoaştere practicând încă de pe vremea comunismului fotografia documentară şi reportajul, genuri interzise în acea perioadă. A realizat, în 1983, singurul reportaj făcut vreodată dintr-un orfelinat comunist, iar apoi a creat mai multe lucrări de ficţiune cu mesaje antisistem. Vasile Dorolţi a expus în România, Franţa, Ungaria, Polonia, Spania. A publicat în reviste de fotografie precum PhotoMagazine (România), Dilema, Foto4All, Photographia, Lens Work (USA), Digital Photography (Ukraina), Sensunic, Almanah Elore (1988), Minolta Mirror (1991). Proiectul "Oameni si Cruci" nu este un studiu. Cu atât mai puţin unul etnografic. Nici măcar un fotoreportaj nu este. Poate că "Oameni şi Cruci" este mai degrabă o meditaţie asupra unui fenomen banal: modernizarea accelerată şi fără repere a unei societăţi. Proiectul ilustrează discret, pornind de la un detaliu aparent nesemnificativ (troiţele de la marginea drumului) transformarea rapidă, dramatică, ireversibilă a unei societăţi patriarhale. O comunitate solid ancorată în valori perene, care-şi caută sensul într-o societate pseudomodernă, fiind asimilată superficial de un proletariat dezrădăcinat. "Oameni şi Cruci" este o serie fotografică ce vorbeşte despre dispariţie, despre felul în care dispare tradiţia in Maramureş, despre cum îi ia locul o "civilizaţie" artificială, care mizează pe glastre cu flori de plastic.
La LiterNet aici.
10. Silviu Gheţie, născut în 1967, în Baia Sprie: Considerat "cel mai talentat portretist din România" şi recomandat ca atare de Radu Jude, regizor, laureat cu Ursul de argint la Berlinală, fotoreporterul Silviu Gheţie a fost martorul vigilent, observatorul atent şi fotograful inspirat, care a reuşit să decupeze detalii semnificative din tumultul vieţii de zi cu zi în Baia Mare. Selecţia expusă în cadrul Salonului European de Fotografie ne pune în faţă, onest, cu umor şi cu ironie, câteva file din jurnalul întâmplărilor şi al evenimentelor la care cei mai mulţi dintre noi am fost fie martori, fie actori, de-a lungul ultimilor ani.
La LiterNet aici.
11. Mihai Grigorescu, fotograf din Baia Mare, s-a specializat în fotografia de peisaj, reuşind să impună un gen foarte apreciat astăzi, în special pe reţelele de socializare: peisajul filtrat prin ceaţa dimineţii. A expus în Bucureşti, Cluj, Timişoara, Suceava şi Baia Mare o selecţie excepţională, proiectul său de suflet "Poveste din Maramureş", şi a participat în numeroase expoziţii colective în ţară, ca membru al grupului timişorean F5,6. A publicat articole şi fotografii în revistele Photo Magazine, Foto4All, Foto-Video şi a participat ca expozant la fiecare ediţie a Salonului Fotografului Român. Fascinat de arhetipul satului maramureşean (o biserică din lemn, înconjurată de acoperişurile de şindrilă ale caselor vechi, cu porţi sculptate magnific!), Mihai Grigorescu reuşeşte, în peisajele sale devenite iconice, să menţină vie imaginea satului tradiţional şi să o contrapună modernismului anarhic si kitsch ce caracterizează frenezia dezvoltării rurale contemporane. Peisajele sale, născute într-o lumină crepusculară, prezintă mereu natura şi satul aşa cum au rămas acestea în memoria şi în sufletul nostru: pur, cald şi învăluitor.
La LiterNet aici.
12. Bernard Anthony (Tony) Melvin: Festivalul Sacrificiului din Turcia, Săptămâna Sfântă din Sicilia... călătoriile fotografului Bernard Anthony Melvin sunt prilej de meditaţie asupra lumii contemporane şi o subtilă evaluare a ei, păstrând înţelesuri intelectualiste dincolo de realismul, uneori frust, surprins în fiecare cadru. Tony s-a născut în Goosebay, Labrador, Canada, în 1968, şi a crescut în Halifax, Nova Scoţia. Şi-a început cariera de fotograf freelancer în 2007, după o perioada în care a lucrat ca designer, răstimp în care oricum dedicat mai mult timp experimentelor fotografice. Între timp, fotografia a devenit parte din viaţa lui de zi cu zi şi, aşa cum a spus-o de fiecare dată, expresia libertăţii sale artistice. Lucrările lui, cadre surprinse în punctele de foc ale lumii, au fost prezentate în nenumărate expoziţii internaţionale şi au fost primite cu entuziasm de critică. În urma unei călătorii pe care a făcut-o în 2013 în oraşul turc Edirne s-a născut ideea expoziţiei care va fi prezentată la Baia Mare, în cadrul European Photo Salon. Cadre surprinse la Kirkpinar, Luptele Libere în Ulei, poveşti dintr-o Turcie contemporană, care-şi păstrează, însă, rădăcinile arhetipale, vor fi spuse în premieră la Baia Mare, la prima ediţie a Salonului European de Fotografie.
13. Tibor Olah Laszlo, născut în anul 1974, locuieşte în Baia Mare. Nu se consideră un fotograf profesionist, ci mai degrabă un pasionat aflat în căutarea unui mod adecvat de expresie şi, de ce nu, şi a unei modalităţi la îndemână de recreere. Viziunea relaxată şi, uneori, ludică, i-a deschis calea spre infinite abordări ale unei teme centrale: strada. A participat cu lucrări în nenumărate expoziţii şi la concursuri organizate în ţară şi în străinătate, unde a impresionat deopotrivă critica şi publicul. Confirmat în diverse grupuri de creaţie fotografică, exersat şi într-un domeniu provocator, cum ar fi fotografia publicitară, Olah este un consacrat al genului. Fotografia de stradă, un gen ironizat de mulţi, are fani cel puţin la fel de numeroşi. Şi poate că e şi firesc, de vreme ce viaţa modernă se consumă în bună parte pe stradă: iubim pe stradă, murim (prea des) pe stradă, facem sport, povestim cu prietenii demult uitaţi sau cu cei întâlniţi întâmplător, sau pur şi simplu hoinărim aiurea pe stradă. Pe stradă se petrec mereu lucruri, viaţa clocoteşte din plin. Seria de lucrări ale lui Olah L.T. o dovedesc, o documentează şi o interpretează original, sintetic, în linii şi forme schematice ce duc spre esenţial.
14. Remus Ţiplea s-a născut în 1972 la Negreşti-Oaş, în nordul extrem al României. Pasionat de fotografie începând din anul 2009, Remus Ţiplea este o prezenţă notabilă în peisajul reportajului fotografic românesc, având în palmares extraordinare documentare despre viaţa şi obiceiurile din locurile sale natale. Abordează fără inhibiţii teme complexe, de la taina botezului, la problematicile confesiunilor religioase ale oraşului, de la truda, bucuriile şi tristeţile groparilor din cimitirul local, până la munca agricolă sau viaţa crescătorilor de oi din zonă. A publicat fotografii în ziare şi reviste importante din ţară şi din străinătate, începând cu The Guardian, The Telegraph sau La Repubblica, până la National Geographic, The Huffington Post, LensCulture sau FutureShot. În cadrul Salonului European de Fotografie de la Baia Mare, vizitatorul va deveni martor al câtorva momente din viaţa unei familii de rromi, care se îngrijesc de turmele locuitorilor din Turţ, un cartier al oraşului Negreşti Oaş.
La LiterNet aici.
Organizatori: Fundaţia Baia Mare 2021, Municipiul Baia Mare, Consiliul Judeţean Maramureş, Prefectura Maramureş,
Partener principal: ROCREDIT
Parteneri: Asociaţia Fotografică 7 Zile, Transfer Pricing Services, Fundaţia OMFIDA, Muzeul Judeţean de Artă "Centrul Artistic Baia Mare", Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare, Teatru Municipal Baia Mare,