Actualitate
Fraiere, ce fraier eşti, nu avem destin
dialog de Mihaela Michailov & Constantin Vică
Pe 17 noiembrie a avut loc la Teatrul "Toma Caragiu" din Ploieşti premiera spectacolului Plastilină (textul îi aparţine unuia dintre cei mai în vogă dramaturgi ruşi tineri, Vasili Sigarev), în regia lui Radu Afrim. Scenografia este semnată Ştefan Caragiu. Actorii aleşi de Afrim pentru acest spectacol sînt Alin Teglaş, Romulus Chiciuc, Elena Popa, Raluca Zamfirescu, Andrei Vasluianu, Karl Baker, Ioan Coman, Otilia Pătraşcu, Lorena Ciubotaru, Dragoş Cîmpan, Lucia Ştefănescu, Florica Dinicu, Cristina Modoveanu, Alexandru Pandele, Tudor Smoleanu, Carmen Ciorcilă, George Angelescu, Sebastian. Obiectele din plastilină au fost realizate de Iris Spiridon.
Citiţi întregul articol...
Dezbatere GDS Iaşi cu tema "Are Iaşul o strategie culturală?" – "Iaşul cultural este un deşert cu cîteva oaze inflamate"
de Emilia Chiscop
Cînd se pune în discuţie locul pe care îl ocupă azi Iaşul în ţară sub aspect cultural, vocea nostalgicilor este întotdeauna mai gălăgioasă decît a criticilor. Iaşul e capitala culturală a României, unde este încă prezent spiritul Junimii, al "Convorbirilor literare" şi al Teatrului Naţional, instituţiile sale tradiţionale, spun nostalgicii. La polul opus se situează cei care afirmă că Iaşul nu are în prezent nimic care să îi legitimeze statutul de capitală a culturii.
Citiţi întregul articol...
Dziga Vertov şi Hanno Hoefer –vedetele "Lunii ieşene a documentarului"
Centrul Cultural Francez a organizat la Iaşi, pe 29 şi 30 noiembrie, două seri de vizionări de documentare şi scurtmetraje în cadrul "Lunii filmului documentar". Evenimentul i-a avut invitaţi pe Alex. Leo Şerban – în calitate de critic de film, dar şi de fotograf, şi pe Hanno Hoefer, în "rolul" său de regizor.
Citiţi întregul articol...
Pop-cultura
LAMERICA
Lolita + Don Quijote = 450
de Casiana Ioniţă
Unele cărţi îmbătrînesc mai frumos decît altele. Şi unele au norocul de a scăpa de deturnări, muzeificări, îmbălsămări şi de a ajunge la aniversări de cifre rotunde la fel de proaspete precum erau şi la început. Anul acesta s-au sărbătorit două cărţi gigant, citite şi răscitite, ecranizate, jucate şi cîntate. Lolita a făcut 50 de ani, în timp ce Don Quijote a ajuns la 400. Iar aniversarea e un bun prilej să ne întrebăm cum se mai arată ei lumii astăzi, împovăraţi sau nu de titlul de capodopere şi de statutul autorilor lor uriaşi?
Citiţi întregul articol...
Internet: 80 din 365 – Ziua internaţională a ceva
de Marius-Adrian Hazaparu
"De fapt eu ziua mea/ Mi-o fac în fiecare zi/ Dacă trebuie cîteodată/ Chiar de două ori pe zi (...) Beau şi eu ca moldovanu'/ Patru ori pe an, i-am zîs/ La Crăciun, de Hram, la Paşte/ Şi în fiecare zi." (Pavel Stratan)
Citiţi întregul articol...
Carte
Povestiri "crude şi insolite" marca Dan Lungu
de Doris Mironescu
Deja de la prima sa carte de proză, Dan Lungu şi-a creat o faimă de observator al "feliilor de viaţă", de fotograf sau cameraman al unui univers prea urît ca să mai aibă nevoie de savante construcţii narative pentru a-i pune în lumină hidoşenia necosmetizată. A rămas în memoria multor cititori ai primului său volum imaginea "chetei" pe care un copil trebuie s-o facă, adunînd în palme flegma tovarăşilor de poker şi trebuind apoi să se "spele" pe faţă cu ea.
Citiţi întregul articol...
Interviu:
Interviu cu exploratorii comunismului românesc: "Proiectul nostru nu se înscrie într-un trend"
Interviu realizat de Oana Boca
Angelo Mitchievici: În primul rînd, nu sîntem singurii care se ocupă de fenomenul comunist şi implicit de un trecut recent. Faptul că în societatea românească nu este încurajat un exerciţiu critic, analitic de memorie este un semn rău, pentru că din comunism au supravieţuit o mulţime de lucruri – de la reflexe mentalitare la un anumit tip de gîndire. În absenţa unui proces al comunismului, victimele lui rămîn în tăcerea pe care le-au asigurat-o călăii lor. Pinochet era acuzat de uciderea directă a aproape o sută de oameni şi a fost pus sub acuzare, în România au fost distruşi peste un milion, cel puţin după statisticile făcute de cercetătorul Marius Oprea. Pentru populaţia României este imens. Nu subiectul în sine e ocultat, ci aceşti dispăruţi sînt uitaţi, nu li s-a simţit lipsa.
Citiţi întregul articol...
Dosar
Salutari de la Gaudeamus!
Newsflash: Între 23 şi 27 noiembrie, la Bucureşti s-a desfăşurat Tîrgul de Carte Gaudeamus – "Carte de învăţătură", ajuns, anul acesta, la a XII-a ediţie.
Citiţi întregul articol...
Un tîrg ca un bîlci pestriţ
de C. Rogozanu
Tîrgurile de carte devin în România din ce în ce mai triste – conservă o formă desuetă de prezentare a cărţii. Pot să înşir cel puţin cinci librării în Bucureşti (şi sigur sînt destule şi în oraşele mari din ţară) care au oferte mult mai bogate, unde te simţi mult mai bine decît sub pavilionul Romexpo, librării în care mult-cîntatele reduceri sînt uneori mai mari decît ce au putut face editorii pentru Gaudeamus.
Citiţi întregul articol...
Berea şi lămpiţa lui Thoth
de Bogdan-Alexandru Stănescu
Ediţia aceasta a tîrgului a debutat cu un şoc pentru mine. Bineînţeles, am intrat mai întîi in denial: nu am acceptat evidenţa dispariţiei acelui centrum mundi, locul în care puteai admira în fiecare an cete de clasici în viaţă luptîndu-se pentru un loc la masă: cîrciuma centrală, ciuperca halucinogenă unde puteai distinge cele mai recente mişcări din politica literaturii, destrămările de coaliţii, împăcările pline de diplomaţie.
Citiţi întregul articol...
Tip-top, minitop
de Constantin Vică
Scriu de pe calcu' lui Cristi şi o să vedeţi de ce e asta foarte important. Aşa cum e f. important să stai şi în spatele unui stand să vezi Gaudeamus. Să descriem un pic atmosfera: vine unu' şi-ţi cere un manual de comentarii despre literatura contemporană din ro. Să-l amăgesc că Dan C. Mihăilescu şi Matei Călinescu îl trec BAC-ul? Mergem mai departe. Vine o domnişoară să mă întrebe cum sparge codul lui Da Vinci. Îi dau peste nas cu Conjuraţia imbecililor. Sau doamna aceea care mă întreabă care e cea mai vîndută carte din toate timpurile. Şi pleacă de la stand cu Trimisul nostru special s-o ducă în inima capitalismului, cititoare nenorocită de bestseller!
Citiţi întregul articol...
Ja mislim 300 na sat
de Radu Pavel Gheo
Anul ăsta am ajuns şi eu pentru prima dată la Tîrgul de Carte Gaudeamus. Adică am venit iar la Bucureşti, noaptea, într-o cuşetă plină de sindicalişti gălăgioşi (nu din învăţămînt) care nu ştiu ce voiau, dar de dormit cu greu m-au lăsat să dorm.
Citiţi întregul articol...
Clubul Salinger şi-a adunat membrii
Vineri, la Gaudeamus, n-a fost mare vînzoleală. Lume puţină şi bună. Ionuţ Chiva, neavînd cu ce scrie, a cerut un pix, Răzvan Ţupa s-a nimerit (poetic întîmplător) prin zonă, deci n-a avut încotro, Denisa Comănescu a vorbit tinerilor strînşi "cu lectura" la standul Editurii Polirom despre noua traducere din J.D. Salinger, Constantin Vică şi-a făcut datoria de PR şi a chemat lumea la "Clubul Salinger", traducerea De veghe în lanul de secară se potriveşte mănuşă generaţiei tinere, ne-a spus Cristian Ionescu, Cristian Neagoe n-a ajuns. Iar Eugen Istodor, preşedintele "Clubului Salinger", a acceptat să "transcrie" pentru "Suplimentul de cultură" cuvîntarea ţinută cu prilejul lansării.
Citiţi întregul articol...
Vedeta culturală
Viaţa, patimile şi cîntecele lui Leonard Cohen...
de Ana-Maria Onisei
...îşi găsesc, pentru prima oară în România, locul în paginile unei cărţi. La fel de melancolic, analitic şi simbolic precum "timbrul" cîntăreţului canadian, volumul semnat de Mircea Mihăieş ajunge, alunecînd prin poem, în mijloc de poveste.
Citiţi întregul articol...
Rubrici permanente:
Circul nostru vă prezintă
Generalul luptei moarte
de Lucian Dan Teodorovici
Emil Constantinescu a fost, orice s-ar spune, hotărîtor pentru România. Victoria domniei sale din 1996 a însemnat, realmente, punctul culminant al revoluţiei, semnalul ruperii ţării de trecutul comunist. Nu şi de cîteva dintre coordonatele esenţiale ale sistemului creat de comunism, e adevărat, dar asta e deja o altă discuţie. Chiar dacă slăbiciunile preşedintelui şi ale oamenilor săi au permis apoi revenirea în forţă la putere a P.S.D.-ului, acest partid n-a mai fost, din 2000, acelaşi. Au apărut curente în interior, s-a pus problema despărţirii de trecut, iar într-un moment decisiv, în 2004, cuvîntul "tovarăş" rostit de Ion Iliescu a fost fluierat de o sală înţesată de vîrfuri ale P.S.D.-ului, ca un ecou final al agoniei de peste jumătate de secol a României roşii. Îi datorăm lui Emil Constantinescu chiar şi acest moment – şi, probabil, mai mult decît atît.
Citiţi întregul articol...
Românii e deştepţi
Vocea advertisingului naţionale
de Radu Pavel Gheo
Vă amintiţi de reclama aceea TV cu salamul "săssessc"? Cu fetiţa cu probleme de pronunţie, devenită vedetă în advertising? Dacă ar fi să vă gîndiţi la un opus al ei, aşa, dintr-o perspectivă etnică, nu comercială, care credeţi că ar fi acela? Eu aş vota, din raţiuni geografice, pentru reclama (la fel de reuşită, nu-i vorbă!) la Pate Sibiu, "marcă românească de tradiţie". Deşi mai sînt şi altele...
Citiţi întregul articol...
Ars Coquinaria
Ruleta braziliană
de Adriana Babeţi
Naiba ştie cum de se face că ne nimerim tot în vremuri de post (ba al Paştelui, ba al Crăciunului) fix cînd ne pică sub ochi cărţi ce ne împing în păcat. Geaba nu mîncăm decît morcovi, alune, mere, prune şi caise uscate, geaba spaghetăm şi farfalăm (cu ulei de măsline şi busuioc), geaba vorbim şi gîndim cuvios, taman cînd ni-i sufletul mai uşor, hop şi cîte-un drac cu coada vîrîtă în ghiveciul nostru călugăresc.
Citiţi întregul articol...
La loc TELEcomanda
Şi marmota învelea ciocolata în staniol...
de Alex Savitescu
Nişte furunculi portocalii, cu voce miorlăită, fac reclamă unui super-hiper-mega market din sudul patriei noastre. Scălîmbăit, anunţă că ei reprezintă "doar preţuri miiiici". O legiune de gîndaci filmaţi, probabil, la microscop îşi declamă amara soartă ce li s-a spart în capete de cînd le-a fost stropită buda în care sălăşluiesc cu nu mai ştiu exact ce soluţie "supereficientă" de curăţat. Cîteva jeleuri se zbenguie multicolor şi gelatinos pe o suprafaţă incertă.
Citiţi întregul articol...
Voi n-aţi întrebat, Fără Zahăr vă răspunde
Editorial vesel, cu televizorul din troleu
de Bobo
Tocmai mă pregăteam să spun că uite, nu m-a întrebat nimeni niciodată dacă e greu să găsesc subiecte de articole, dar ironia face ca întrebarea asta să-mi fi fost adresată chiar acu' două zile, într-un interviu luat la Iaşi, interviu în care am răspuns clar şi simplu că nu e greu deloc şi că subiectele se găsesc peste tot în jurul nostru, însă acum regret.
Citiţi întregul articol...
Dumnezeu se uită la noi cu binoclul
Ultima răzbunare a contelui de Monte-Cristo
de Emil Brumaru
Capitolul întîi. "Se vede că nu prea obişnuieşti să citeşti, domnule Merdiaev." Întrerupt dintr-o discuţie poetică, tocmai cînd aprecia jocul şi frumuseţea actriţelor în general şi farmecul graţios al Sofiei Iurievna în special ("Ceea ce îmi place mai cu seamă la ea este emoţia, felul cum freamătă şi se zbuciumă pieptul ei tînăr cînd îşi spune monologurile. Parcă arde! Parcă arde!
Citiţi întregul articol...
Telenovela nova
Un mire fără căpătîi (cap. II)
de Şerban Foarţă
Romanu,-n primul episod,/ în care-acţiunea face nod,/ istorisea cum naşul Gică/ o cam tratase de gagică/ pe fină-sa, pe Marie-Jeanne...
Citiţi întregul articol...
Scrisoare pentru melomani
La Mulţi Ani, Radu Lupu!
de Victor Eskenasy
Radu Lupu sexagenar: evenimentul s-a petrecut la 30 noiembrie şi mi se pare aproape incredibil. O veşnicie de cînd, alături de un grup de prieteni, liceeni, stăteam pe treptele din sala Ateneului, ascultîndu-l la Concursul "George Enescu". L-am revăzut de aproape, după cîteva decenii, la Festivalul Primăverii la Praga, înconjurat de aceeaşi aureolă mitică, o prezenţă la fel de naturală şi modestă, reticent faţă de orice încercare de a-i lua un interviu. Probabil e mai uşor să joci cu el o partidă de şah decît să-l faci să-şi dezvăluie gîndurile în faţa unui ziarist.
Citiţi întregul articol...
Teatru la rotisor
Blondele, peştii şi Uniunea Europeană
de Mihaela Michailov
O blondă vrea să se sinucidă şi nu ştie cum. Se urcă pe balustradă, priveşte în jos şi se întreabă: să mă arunc sau să-mi dau drumul?
Citiţi întregul articol...
Film
O salată de filme ale sezonului. Poftă bună la masă!
de Iulia Blaga
Multe filme intră în momentul de faţă pe marile ecrane, ca niciodată, uneori cîte cinci pe săptămînă. Mai jos facem o selecţie. Unele merită, altele ba. Citiţi şi luminaţi-vă!
Citiţi întregul articol...
Arte vizuale
Fotografia în vremuri de restrişte
de Matei Bejenaru
Fotografia a apărut şi s-a dezvoltat odată cu modernitatea. Ca produs industrial, imaginea fotografică este o proiecţie a procesului de industrializare ce a caracterizat epoca modernă. În aceeaşi măsură, ea este şi un produs al spiritului iluminismului, a cărui gîndire filosofică a dominat perioada. Epoca luminilor a valorizat empirismul, credinţa că experienţa senzorială este unica sursă de cunoaştere, iar fotografia a devenit instrumentul propice pentru cunoaşterea empirică, mecanicistă, obiectivă şi eliberată de subiectivitatea emoţiei. Corpul uman a fost una dintre temele predilecte ale fotografilor dintotdeauna.
Citiţi întregul articol...
Liberul arbitru
Ioan Chirilă
de Sorin Stoica
Era o atmosferă foarte apropiată de cea de acum cu greva asta prelungită, în sensul că nu prea se făcea şcoală. Adică, nu prea... Nu se făcea deloc! Era imediat după revoluţie, programe nu existau sau la noi la clasa a şasea erau depăşite, era dezgropat manualul de istorie al lui Panaitescu de prin 1940, aşa că lîncezeam pe undeva pe la Buşteni, ţin minte, pe la bunică-mea.
Citiţi întregul articol...
Enţiclopedia Encarta
O scrisorică de amor
de Luiza Vasiliu
Cine n-a scris niciodată în viaţa lui măcar o scrisoare de dragoste e un om meschin, trunchiat, pierdut. Cine a scris totuşi două-trei rînduri, ca început timid de epistolă amoroasă, e în ochii mei mai simpatic decît toţi filosofii din lume (dar cine nu e mai simpatic decît ei?).
Citiţi întregul articol...