Francezii îi spun "Asterix, le Galois". Noi românii ar trebui să-i spunem Asterix Galul. Generaţia mea, adică a celor care au în jur de 50 de ani, cît are şi Asterix, îl ştiu încă de pe vremea comunismului, cînd un superb film de desen animat francez a fost difuzat prin anii '70 pe ecranele româneşti, Asterix şi Cleopatra.
Cine este Asterix, deci? Este un erou din antichitatea galo-romană, invincibil şi dotat cu două mari mustăţi blonde, şi care, împreună cu Obélix şi cu o întreagă bandă de prieteni, îi bate pe romani de nu se văd.
Din 1959 încoace, de cînd a fost creat de desenatorii Albert Uderzo şi René Goscinny, Asterix a devenit unul dintre cei mai faimoşi eroi de benzi desenate din lume. 33 de albume au fost scoase de atunci în Franţa, al 34-lea urmînd să apară pe 22 noiembrie 2009. În cei 50 de ani de viaţă Asterix a reuşit să-şi îmbogăţească editorii, care au vîndut în lume 325 de milioane de albume, şi să reziste nu numai împotriva romanilor ci şi... împotriva Hollywood-ului. El şi-a găsit un loc în sufletul multor copii şi adulţi, în ciuda asaltului pe care l-au dat, în aceeaşi perioadă, personajele lui Walt Disney. Aventurile lui Asterix au fost traduse în 107 limbi, iar lîngă Paris a fost creat un parc de distracţii Asterix înaintea mult mai celebrului Disneyland.
Asterix are deci 50 de ani şi francezii ţin să-l sărbătorească aşa cum trebuie: prin expoziţii, animaţii de stradă, spectacole şi colocvii.
Iar pe 29 octombrie 2009, ziua cînd efectiv s-a născut Asterix, pentru că primele benzi desenate cu el au apărut într-o revistă pe 29 octombrie 1959, pe 29 octombrie deci va avea loc o mare manifestare chiar în centrul Parisului.
Pe insula unde se află catedrala Notre Dames, în Place de la Concorde, în jurul turnului Eiffel, lumea va asista la o invazie a galilor în frunte cu Asterix, Obelix şi celelalte personaje.
Nu ştim dacă el va fi sărbătorit cu aceeaşi amploare şi în alte ţări, dar e bine de ştiut că personajul nostru este foarte popular în Germania, în Belgia, în Spania, în ţările nordice. Asterix mai are succes în Africa de Sud, în Algeria, în Indonezia, în Polonia. America nu l-a iubit însă pe Asterix şi nu ştie mai nimic de el şi nici Canada anglofonă, spre deosebire de Quebec unde trăiesc francofonii.
Românii cred că îl ştiu pe Asterix datorită unor filme de mare spectacol, precum Asterix aux jeux olympiques sau Asterix et Obelix: Mission Cleopatre.
De menţionat că şi poşta franceză îl omagiază pe Asterix şi a scos un timbru cu efigia acestuia. Să mai adăugăm că în Franţa, dar mai ales în Corsica, se vinde foarte bine... salamul de măgar. Şi asta din 1973 încoace de cînd a apărut un album intitulat Asterix în Corsica - unde eroul nostru apare mâncând foarte pofticios această specialitate.