Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Eseu  Sageata  Cronica insolită

Bani pentru talibani


Matei Vişniec

31.10.2009
RFI România, octombrie 2009
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Nu e glumă, un expert britanic consideră că unii talibani ar putea fi convinşi să depună armele în schimbul unor sume de bani. Soluţia pare atât de simplă încât ne putem întreba de ce n-a fost aplicată mai de mult, sau de la bun început. Ea este, în orice caz, sugerată de un general englez la pensie, Graeme Lamb, trimis în Afganistan pentru a examina căile prin care occidentalii ar putea eventual începe negocierile cu talibanii. În raportul său distinsul general, care a colaborat deja în Irak cu generalul american David Patraeus, afirmă că tinerii "activişti" talibani ar putea fi primii foarte interesaţi de o recompensă bănească în schimbul încetării luptelor.

Sigur, mai spune expertul nostru, mecanismul prin care ar putea fi "cumpăraţi" aceşti talibani nu este simplu, pentru că... există riscuri. De exemplu să primească banii, să înceteze luptele, dar să le reia apoi din nou pentru a obţine eventual noi sume de bani...

Banii rămân însă un interesant mijloc de persuasiune care a mai funcţionat în contextul multor conflicte. "Dacă ai suficienţi bani, poţi cumpăra o insurecţie", declara generalul Graeme Lamb într-un interviu acordat BBC-ului. De ce n-or fi încercat oare până acum americanii să cumpere "insurecţia irakiană", pentru că bani au avut. Războiul din Irak este, pentru americani, cel mai scump, cu excepţia celui de-al doilea război mondial: peste 700 de miliarde de dolari. Şi cel din Afganistan a costat o avere, peste 300 de miliarde de dolari... Aceste două războaie, spun specialiştii, depăşesc cu 50 la sută ceea ce au plutit americanii pentru războiul din Vietnam, de exemplu.

Americanii nu s-au sfiit în orice caz să arunce banii în ecuaţia diverselor conflicte şi războaie. Ei au oferit o recompensă de 25 de milioane de dolari pentru cei care ar putea facilita arestarea lui Ben Laden, recompensă mărită între timp, ea este acum de 50 de milioane de dolari. Şi pe capul lui Sadam Hussein a fost pus, la ora invaziei Irakului, un preţ, care era tot de 25 de milioane de dolari.

O strategie similară a fost folosită şi de autorităţile columbiene, care au promis bani insurgenţilor ascunşi în junglă, cu condiţia de a părăsi guerila comunistă.

Mă întreb, în aceste condiţii, oare de ce n-ar pleca de la putere un dictator precum nord-coreeanul Kim Jong Il, dacă i s-ar oferi o sumă interesantă. Poate că acest tip de târguială ar trebui să ia o turnură oficială... Oricum, în lumea politică deja se cumpără de multă vreme locurile de deputaţi, de senatori, şi aşa mai departe. În lumea subterană a peisajul politic se ştie deja cât costă cumpărarea unor voturi sau a unor partide. Italia este un exemplu interesant în acest sens, gurile rele spun că "ajutoarele" oferite de Berlusconi multor partide regionale nu sunt decât... nişte achiziţii electorale.

De ce să nu fie deci extins sistemul şi pe câmpurile de luptă. În Cecenia, rebelii musulmani aveau obiceiul de a cumpăra arme chiar de la soldaţii ruşi cu care erau în război. Nu a învins astăzi capitalismul şi orânduirea comercială pretutindeni pe planetă? Dacă totul are un preţ, de ce să nu aibă, şi nepreţuita pace unul?
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer