Prima mea dragoste

Mult, mult timp e de atunci. Aveam câţiva ani, eram vecini, tatăl lui mi-a pus prima poreclă de alint, a murit într-un accident de maşină. Tata l-a luat pe el ca un fel de fiu adoptiv, i-a îndrumat toţi paşii, stăteau noaptea şi discutau, el era în liceu, eu o mogâldeaţă de om, dar în fiecare seară adormeam în braţele lui.

Doamne, ce bine mă apăra, de soră mea şi de sora lui, erau măgăriţele în aceeaşi clasă şi cum mă prindeau cum mă chinuiau, noroc cu el, le bătea de le săreau fulgii. Eu am mai crescut, el a mers la facultate, venea în fiecare vacanţă la noi, sigur ca eu îi săream prima în braţe, sigur că mă săruta şi îmi dădea bomboane.
M-aş fi înţeles bine şi cu mama lui, după ce i-a murit bărbatul era tot timpul posomorâtă, s-a făcut femeie de serviciu la schelă, nu prea vorbea cu nimeni, numai cu ai mei şi cu Iosif, îi plăcea şi de mine, mă striga cum mă striga şi bărbatul ei, câteodată parcă şi zâmbea. I-a interzis cam pentru o lună sorei mele să vină la ei, când măgăriţele au făcut mari prostii şi au dat vina pe mine.

E adevărat că am fost şi eu acolo, dar nu a mea a fost ideea. Au pus tot săpunul pe care-l avea tanti Măriuţa în apă, apoi ne-am urcat în şură şi am făcut baloane cu paiele de acolo. Cum aveam o găleată întreagă cu soluţia aia de făcut baloane, s-au plictisit de făcut baloane cu paiul, au prins capra, sursa de lapte a lui tanti Măriuţa, una i-a ţinut gura deschisă, cealaltă a turnat pe gâtul caprei, să vadă dacă poate face şi ea baloane. Au zis că eu am făcut totul. Eu am plâns, degeaba am zis că nu am ţinut capra, că nu am turnat apa cu săpun, ele că eu am făcut totul, numai tanti Măriuţa şi Iosif m-au crezut, ba Iosif le-a şi tras de păr pe măgăriţe, după asta cele două au prins ură şi mai mare pe mine.

Cum eram tare mică, m-au ridicat pe mine până la un geam de la un cavou, când am picat înăuntru acolo m-au lăsat, au fugit din cimitir. Sub chinurile inchiziţiei au recunoscut că au habar unde sunt. A venit tata, alt vecin, au spart uşa cavoului să mă scoată de acolo. Se făcuse deja noapte, eu trebuia să le aduc un craniu, iar le-a bătut Iosif pe măgăriţe, pe măgăriţa lor a bătut-o şi tanti Măriuţa, pe a noastră tata.
A terminat facultatea, era mare avocat, a venit la noi şi i-a spus tatălui meu că se căsătoreşte şi să vină de naş. Rău s-a prăbuşit cerul peste mine, cum, alta? De ce nu mă ia pe mine de nevastă, de ce nu mă mai iubeşte, aveam vreo 8-10 ani atunci. Am fugit şi m-am ascuns în grădină, m-a strigat când a plecat, nu m-am arătat.

Peste o săptămână a murit în accident de maşină. Primul mort pe care l-am văzut, mama plângea, ea plânge uşor, tata nu plânge, prima dată că l-am văzut plângând, nu un plâns liniştit, hohotea. Îi ţinea mâna ca de ceară şi plângea. Eu nu am scos o lacrimă, m-am uitat la el, nu, nu era iubitul meu Iosif, era o figura de ceară, sigur că nu a murit, dacă şi azi trăieşte în mine, cum să fie mort?

Adevărul e că până la 8-10 ani, l-am înşelat şi eu. Câtă dreptate este în: "ochii care nu se văd, se uită" Ori în "femeia are minte uşoară". Dacă el s-a dus la facultate... eu m-am îndrăgostit de prietenul tatălui meu, profesorul de română. Ăsta era oltean, rătăcit ori repartizat în Ardeal. Nu treceau trei zile să nu vină la noi, el şi tata jucau table, ADJ, scriu aşa să nu aibă probleme acum, dacă mai trăieşte, mă ţinea în braţe. Îmi amintesc că avea mustaţă, că avea un miros special transpiraţia lui, transpira, îl bătea tata la table. Eu ţineam şi cu tata, dar mai mult ţineam cu ADJ, tata era oricum însurat. Mama discuta cu o prietenă, domnişoara G, ea şi ADJ. veneau împreună la noi acasă. Domnişoara G. mă răsfăţa, când mă dezlipeam de ADJ. Într-o zi mi-am luat inima în dinţi şi i-am spus că vreau să-i propun lui ADJ. să mă ia de nevastă, că eu cred că e prea sfios să o facă el, dar aşa nu se mai poate, ne mistuim unul de dorul altuia, el se lasă bătut la table de tata numai să mă ţină în braţe...

Multă grijă cui te confesezi la nici 4 ani.
Domnişoara G. a spus părinţilor mei şi ... culmea, iubitului meu, erau logodiţi. Eu asta nu am ştiut. N-a avut noroc cu cel pe care îl iubeam eu, a rupt logodna cu ea, s-a însurat rapid şi s-a mutat în Oltenia. Dacă eu nu l-am putut avea, nu l-a avut nici ea! Totuşi pe mine m-a iubit cel mai mult, venea în fiecare an prin Ardeal, aducea şampanie, mă strângea în braţe, mă asigura că mă iubeşte, părinţii mei făceau pe serioşii, când a venit cu nevasta la noi i-am spus: - N-ai putut aştepta câţiva ani, să-mi crească şi mie păr pe picioare cum are nevasta ta şi să-mi crească mustaţa.

Domnişoara G nu avea păr pe picioare, de aia a rupt logodna.
Mama mi-a dat una peste ceafă, el şi tata iar au făcut pe serioşii, nevestei lui i-au trecut lacrimile. Nu am tăcut nici atunci, ţigănie curată:
- Ai luat-o că e farmacistă, îţi spun, eu am să fiu medic, ea va citi ce scriu eu pe reţetă.
Nu a fost chiar aşa, am ajuns eu medic, dar reţetele scrise de mine nu au ajuns la ea.
Au avut o căsătorie foarte fericită, dacă nu au murit, mai trăiesc fericiţi şi în ziua de azi.
Bine zice mama: bărbatul şi dracul!
Se uită la te miri ce, nu ţin cont cât îi iubeşti şi uită şi momentele de intimitate petrecute împreună, uită cum m-au ţinut în braţe şi cât de bine a fost, cum coloram cărţi împreună.

Pe ADJ l-am înşelat câteva ore cu un copil de şcoală, eram tare supărată că juca pe două planuri, cu logodnica, cu mine... Băiatul ăla de şcoală cred că m-a iubit sincer, să văd eu cât e el de grozav a băut în faţa mea toată cerneala dintr-o călimară. Am fost impresionată, totuşi lipsea ceva, nu vorbea ca tata cu ceilalţi iubiţi, ei vorbeau ceva tare tare deştept, nu înţelegeam nimic, eram parte la conversaţie şi eu, în braţele lor, înregistram ce vorbesc, noaptea recapitulam, le întorceam pe toate feţele, încercam să interpretez, eram tare fericită că asistam la conversaţii, câteodată îmi dădeam şi eu cu părerea, cu mult succes, râdeau şi mă sărutau, mai ziceau:
- Uite cât vorbim noi şi unde e răspunsul.
Pe vremea aia tare mult aş fi vrut să mă mărit. Să am un soţ ca tata, să vină la noi tot felul de oameni deştepţi care să discute, să scap de mama care mă ducea la culcare adormită ori nu, să ascult până la sfârşit ce vorbesc oamenii ăia aşa de deştepţi şi care ţineau la mine că eram şi eu deşteaptă ca ei, nu ca mama care nu prea asista la discuţii şi nici table nu juca, nici măcar nu fuma.

Acum câţiva ani, discutând cu sora mea, fosta măgăriţă, mi-a spus ceva care mi-a dat de gândit:
- Habar nu ştii ce înseamnă cu adevărat să iubeşti, tu în fiecare bărbat ţi-ai dorit un fel de tata, te-ai îndrăgostit de minte, de cât te răsfăţa, te-ai oprit undeva în evoluţie. Parcă ai juca şah, întotdeauna te-ai crezut regină.
- Nu întotdeauna, joc şi table, ba şi popa prostul. Să trecem draga mea pe fiziologie.
Elementar, legea: totul ori nimic, ştii şi tu cum se transmite impulsul cardiac.
- Nu-mi spune ca tu dai totul.
- Nu, am un dozator, dau cât pot să suporte, nu sufoc cu prea multă dragoste, apoi pun şi ceva puţin amărui, ştii, accentuează gustul dulce şi nici nu le face rău.
Poate, la unii dragostea trece prin stomac, la mine prin IQ-ul partenerului.
Am aflat că trebuie să te săruţi altfel, nu pe frunte, că sunt mai multe feluri de iubire. Într-o vreme mă păzeam de aglomeraţie, nu cumva să mă atingă cineva pe burtă şi să rămân gravidă, sunt mulţi oameni care vor să-ţi facă rău.

Geta