Turma şi Dogma şi Sfântul Paşte

Dragul meu cititor, iată, doar câteva zile şi celebrăm Sfântul Paşte 2004.
Astfel, m-am gândit eu că, în această Săptămână a Patimilor, poate n-ar fi fără de folos să te ajut să meditezi un strop asupra condiţiei de om şi creştin în această lume. De aceea, întru Sfânt Paşte Fericit, uite, îţi propun aceste patru cugetări :

TURMA şi DOGMA
Personal, n-am să înţeleg niciodată, oricare ar fi ele motivaţiile: teologice (începând, dacă vreţi, cu marea schisma creştină de la 1054), istorice, economice sau politice, (chiar şi azi după 2000 de ani de creştinism - când omul mileniului trei comentează totul şi încearcă să explice totul - şi când civilizaţia creştină domină Pământul ), cum este posibil să se persiste în această aberaţie:
un singur Sfânt Crăciun şi două sărbătoriri ale Sfântului Paşte?!
Căci, deşi se întâmplă uneori ca data calendaristică a Sfântului Paşte ortodox să coincidă cu aceea a Sfântului Paşte catolic, Învierea fiind celebrată în aceeaşi zi şi de ortodocşi şi de catolici şi de protestanţi, ritualurile rămân tot diferite între ele (uneori destul de drastic), în fapt, creştinătatea sărbătorind tot două Învieri ale Domnului.
O singură naştere a Domnului Iisus Christos şi două Învieri ale Sale?!
Prea-Sfintele feţe bisericeşti tac.
Tace şi turma.
Chiar nu-L întreabă nimeni pe Domnul Dumnezeu?!
Din dragoste, dacă nu din teamă...

CREŞTIN?
În viaţa creştinului, cu adevărat întru Iisus Christos, trebuie să fie acestea:
¨ iertarea - să fie curajul;
¨ cumpătarea – să fie generozitatea;
¨ înţelepciunea – să fie smerenia;
¨ puterea – să fie jertfa;
¨ umilinţa – să fie arta şi ştiinţa de a conduce.
Poate că nu tocmai asta e ordinea. Cine ştie?
Dar poate fi un om astfel?
Dar, poate fi un creştin astfel?
Dar poate fi măcar o parte din acestea, un bun creştin?
Ca om, Iisus Christos a fost mai mult decât toate acestea.

CELEBRAREA SFÂNTULUI PAŞTE
pentru fiecare creştin ar trebui să constituie măcar prilejul de a încerca să fie Iisus Christos, atât cât ştie şi cum poate mai bine.
Astfel încât, în Ziua Învierii Domnului Iisus Christos, el, creştinul să simtă re-învierea sa întru Credinţă.

DE CE IISUS?
Cineva m-a întrebat de ce tocmai pe Iisus Christos L-am ales drept Maestrul meu în această lume, cea a unui prezent-viitor în care valorile spirituale şi morale s-au retras într-o hibernare sine die?
De ce tocmai pe EL, în această “new brave world” în care dominaţia aşa-ziselor valori economice şi politice pare a fi, pe zi ce trece, o dinastie fără sfârşit?
De ce L-am ales tocmai pe El, Iisus Cel atât de curat, atât de incredibil de simplu şi, atât de... neimaginat ?
Tocmai pe El, acest miel sacrificat...?
Ar fi multe şi ample raspunsuri.
Ar fi infinit controversatul răspuns:
...pentru ca El este Christos!
Ar fi tăcerea care vorbeşte în gura mare.
Dar, eu cred că singurul răspuns adevărat nu poate fi decât acesta:
Pentru că El este Dumnezeu.

(Leonard Oprea – Aprilie 5, 2004, Boston)