În întuneric, împiedicându-se înadins înaintea împăratului, înfigăreaţa, înşelătoarea înscenase întâlnire întâmplătoare.
Încremenit, îndrăgostindu-se îndată, împăratul întrebă îngrijorat:
- Înfăţişare îngerească... înfometată?
- Îhî!
- Îndrăzneşte! Îndestulează-te!
"Înfăţişarea" înfulecă, îngăimând:
- Îs înfrigurată...
- Înveşmântează-te în îmbrăcăminţi împărăteşti.
- Îs împuţită...
- Întâi îmbăiază-te.
- Îhî!
Împăratul înnebunise. Înflăcărarea îi împăienjenise înţelegerea, întunecându-i întreaga înţelepciune. Îngenunchiind, începu, înfocat:
- Îngeraş înmiresmat, îndură-te!
Îmbrobodindu-l, "îngeraşul" începu:
- Înzestrează-mă!
Împăratul încuviinţă.
- Înnobilează-mă!
- Îndată, îngeraşule.
- Însoară-te!
Împăratul înnamorat, înroşindu-se, îngăimă:
- Î...î...învoit...
- Încoronează-mă!
- Înţeles!
............................................................................
Înserase... împăratul îngândurat, înghiţea încet, îngreţoşat. Încoronarea împărătesei îl îngrozise. Înfumurată, îngâmfată, înzorzonată, împopoţonată, împăunându-se înfiorător, împărăteasa îl învinsese. Înfrânt, înjosit, însă împăcat, împăratul înţelesese înşelăciunea.
Înţelepciune... întârziată
