Şi am învăţat, vreo două luni, în pauzele de la şcoală, pe hol, în spatele uşilor, pe stradă, prin parc, pe orice bancă, peste tot. Un partener de conversaţie foarte prost, dar un foarte bun profesor. Mi-am acceptat acest statut prozaic şi l-am exploatat cu cât mai mult cu putinţă, atât cât talentele mele se întindeau în sfera asta ciudată a fizicului. Cred că fac ceva greşit, dar ce? A, nu. E mişto, dar dacă asta înseamnă să iubeşti, atunci chestia asta clar nu e pentru mine. Cine a zis ceva de iubire? A, bine atunci. Stai, că mai am de citit câteva pagini din Anna Karenina şi ies. Da, alea în care ea se îndrăgosteşte ca o proastă.
Nu pot să descriu senzaţia ciudată de ruşine care mă cuprindea făcând acest lucru, mai ales în public. Unde-i romantismul? Uite, poţi să faci chestia asta cu buzele. Nu la asta mă refer. Am deprins aceste îndeletniciri cu stoicismul cu care îţi mănânci porţia de legume sau îţi iei uleiul de peşte, ştiind că într-un final toată superficialitatea aia umedă o să-mi folosească. Căile inimii sunt alunecoase. Sunt frigidă? Nu, cred că înveţi prea repede. Ar trebui să trecem la altceva. Nu, nu cred.
După cele două luni, eram un partener de sărutat cu diplomă. Comunicarea cu acest Tchibi devenea din ce în ce mai proastă, dar mă împăcasem cu faptul că nu de asta eram acolo. El plecase într-o excursie în care insistase să vin şi eu. Mai aveam încă nişte pagini de citit. Când s-a întors, lumea în jurul meu vuia. Nimeni nu ştia cum să-mi spună. Ce? Până la urmă, cineva a avut curaj. Ai fost înşelată. Prietenul tău s-a culcat cu patru fete. Pe una dintre ele o chema Rodica. Nu e prietenul meu... Rodica, mă?! Ne-am întâlnit pe o bancă în parc, una din acelea pe care stăteam după ore şi ne făceam lecţiile. A fost o decizie scurtă şi lipsită de suferinţă. Deşi, nu ştiam cum să o comunic, nu mai făcusem asta niciodată. Am spus şi eu ce spun oamenii în filme. Hai să luăm o pauză. Ok. Îmi pare rău. Da, da, şi mie. Auzi, tu m-ai plăcut de fapt? Habar nu am ce s-a întâmplat cu el, dar, în ciuda sarcasmului şi a raţionalităţii mele, îi mulţumesc. Tot ce ştiu se datorează lui. Până să ajungi la ecuaţii, vii cu cifrele de acasă şi cineva te învaţă tabla înmulţirii.
***
First kiss. Tongue-wise. An autumn's night. A few breaths of alcohol, as much as an illegal early age could afford it. I have no idea how I met him. He just won the Prom King title, which made him a target for all the teenagers around. He was nice, but short. A desolate park. What? Watch out, he's coming for you. He grabs my hand. A few meters away. I take a step behind. Don't be afraid. Fine, bring it on. I lean my head a little down. What exactly shouldn't I be afraid of? The difference between a kiss and a french kiss is in the quantity of saliva involved. I'm not really made for this thing. Once again? Fine, bring it on. The stars on the sky start spinning around and suddenly there are minus ten degrees Celsius on my skin. I'm not really good at it, I'm sorry. You'll learn it...
And I did learn. For approximately two months, during school breaks, on the corridor, behind the doors, on the street, in the park, on every bench, everywhere. A terrible conversation partner, but an excellent teacher. I have accepted my prosaic status and I have exploited it as much as possible, as far as my talents could go in this physical area. I think I'm doing something wrong, but what? Oh, no. It is nice, but if this is the essence of loving, than, clearly, I am not made for this. Who said something about love? Fine, then. Wait, I still have to read a few more pages of Anna Karenina. Yeah, those in which she stupidly falls in love.
I cannot describe the strange feeling of shame which haunted me when I was doing that, especially in public. Where is the fucking romance? But look, you can do this thing with your lips. That's not what I mean. I got accustomed whit all these gestures and maneuvers with the kind of stoicism you use to eat all your vegetable or to take your meds, knowing that, eventually, all that wet superficiality would be useful someday. Slippery are the ways of heart. Am I frigid? No, I just think you learn too quickly. We should move on to something else. I do not think so.
After those two months, I was a certified kisser. The communication part was getting even worse with this Tchibi, but that's not why we were there. He went to a trip and insisted that I should come, too. I still had some pages left to read. When he returned, all people around me where whispering and humming. Nobody knew how to tell me. What? Finally, someone had the courage to do it. You have been cheated on. Your boyfriend has slept with four girls. One of them named Rodica. He is not my boyfriend... Come on, "Rodica"?! We met on the bench, in the park, one of those we were sitting on after school doing our homework. It was a short and suffer-less decision. Although, I didn't know how to say it, I had never done this before. I just said what people usually say in the movies. Let's take a break. Ok. I'm sorry. Yeah, yeah, me too. Hey, did you really like me anyway? I have no idea what happened to him, but despite my sarcasm and rationality, I thank him. All I know is due to him. Until you get to solve any equation, you bring the numbers and someone teaches you the multiplication tables.