14.06.2004
Mult aşteptatul eveniment literar, de sâmbată 11 iunie, din Pavilionul Europa s-a consumat într-o atmosferă cât se poate de interesantă, atât prin discursurile prezentate de scriitorul Alexandru Ecovoiu, traducătorul Joaquin Garrigos, poeta Liliana Popescu, poeta, traducătoarea şi editoarea Denisa Comănescu, editoarea Esperanza Morais, scriitorul Ramon Sanchez Lizarralde cât şi prin intervenţia scriitorului şi jurnalistului Adrian Mac Liman, care a pus în discuţie caracterul exotic al literaturii române în raport cu literatura europeană. Replicile scriitorilor au fost cât se poate de prompte, atât Alexandru Ecovoiu cât şi Denisa Comănescu menţionând faptul că literatura română n-are, în ansablul ei, nici un fel de caracteristică exotică şi că viziunea unor confraţi europeni, este cât se poate de greşită.

În fond, Adrian Mac Liman, nu a vrut să conteste valoarea literaturii ca atare ci mai degrabă modul în care aceasta se raporteaza la celelalte literaturi europene. Adevărul incontestabil este acela că literatura română este prea puţin cunoscută la nivel internaţional, în primul rând, şi datorită statutului ei de literatură exotică, prin aceasta înţelegându-se dificultatea ei de receptare lingvistica. Joaquin Garrigos aduce în discuţie faptul că literatura română beneficiază de handicapul utilizării unei limbi care nu este de circulaţie internaţională, ba mai mult, care este considerată limbă rară. Cu toate afinitaţile şi sorgintea ei latină, limba română este una dintre cele mai defavorizate dintre toate limbile de provenienţa latină, atât datorită poziţionării ei în arealul geografic, cât şi datorită izolării la care a fost supusă în regimul dictatorial comunist.

Joaquin Garrigos îl pomenea în acest context, pe scriitorul american, de origine română, Norman Manea, unul dintre scriitorii români cu cea mai mare audienţă internaţională. Succesul unui autor vine, în primul rând, susţinea Joaquin Garrigos, din abilitatea şi agilitatea agentului literar, instituţie care, în România actuală, este cât se poate de ignorată. Faptul că Norman Manea este atât de cunoscut în toată lumea se datorează într-o oarecare măsură şi agentului său literar. Norman Manea, în afară de a fi bun scriitor, are şi un agent literar care ştie să-i vândă foarte bine cărţile.. Joaquin Garrigos mai spunea despre faptul că literatura română s-a afirmat pe plan internaţional doar prin “fugitivi,” scriitori care s-au identificat în cele din urmă în cultura altor comunitaţi literare europene şi internaţionale, si că, din păcate, literatura română n-a reuşit în perioada dictaturii ceauşiste să scoată la iveală un scriitor de talia lui Ismail Kadare sau Milan Kundera, deşi ar fi putut exista cel puţin câţiva la fel de valoroşi.

În centrul atenţiei publicului spaniol şi român, s-a aflat, cum era şi de aşteptat, prozatorul Alexandru Ecovoiu, autorul unui roman care a făcut multă vâlvă atât în ţară cât şi în afara graniţelor: Saludos. Alexandru Ecovoiu s-a născut în Bucureştiul anului 1943. A fost răsplătit cu cele mai importante premii literare româneşti printre care se pot menţiona: Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Academiei şi Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti – 2003. Cărţile lui au fost traduse în Franţa şi Germania şi sunt pe punctul de a fi traduse şi în Spania. Alexandru Ecovoiu este considerat la aceasta ora unul dintre cei mai valoroşi prozatori români.

Reuniunea literară din Pavilionul Europa, sub egida Târgului de carte din Madrid, a avut parte de o audienţa destul de numeroasă deşi, poate ca ar fi fost necesară o mai buna promovare din partea organizatorilor. Oricum, iniţiativa este lăudabilă ţinând cont de audineţa foarte mare pe care o are Târgul de carte din Madrid atât în rândul cititorilor cât şi în rândul expozanţilor.


Gelu Vlaşin
Madrid

0 comentarii

Publicitate

Sus