Picasso – maestrul ceramist într-o continuă desăvârşire

Picasso (Pablo Ruiz Blasco ) s-a născut la 25 octombrie 1881, în Malaga – Spania, fiul lui José Ruiz Blasco şi al Mariei Picasso Y Lopez. În anul 1889, la vârsta de 8 ani, Picasso pictează primul tablou în ulei numit: Micul picador (El pequeño picador). În anul 1892, după mutarea familiei în La Coruña, unde tatăl avea postul de profesor, Picasso se înscrie la Institutul da Guarda. În 1893 scrie şi ilustrează o revistă intitulată Albastru şi Alb (Azul y Blanco) şi descoperă muzeul del Prado din Madrid, în timpul vacanţei de vară. În anul 1896 se instalează pentru prima dată într-un atelier personal de pictură, pe strada de la Plata din Barcelona, iar în 1897 studiază, o perioada, la Şcoala de Arte Frumoase (Escuela de Bellas Artes) din San Fernando.

În anul 1900, după o escală în Paris, unde expune câteva tablouri, Picasso se locuieşte în Madrid pentru o scurtă perioadă de timp. Un an mai târziu se întoarce în Paris la atelierul prietenului sau, Casagemas, care se sinucide în urma unei decepţii amoroase. În acelaşi an începe să semneze tablourile cu numele mamei – Picasso, iar în 1904 se stabileşte definitiv la numărul 13 de pe strada Ravignan din Montmartre – Paris. Apollinaire semnează în 1905 prima critică asupra tablourilor lui Picasso, în revista La Plume.

După multiple pelegrinari prin Europa, unde-i cunoaşte pe Matisse şi Derain, Picasso descoperă cubismul. În 1911 expune tablouri în galeria Stieglitz din New York. Încet, încet, Picasso trece de la cubism la neorealism, nu înainte de-a parcurge diverse etape existenţiale, atât de cunoscute, cu incursiuni la Napoli, Roma, Florenţa şi Milano, cu Cocteau, Baletul Rus, Olga Kohklova – devenită între timp, muză şi soţie -, cu vizita la Paris unde-l cunoaşte pe André Breton, apoi Londra, în 1920, naşterea primului fiu: Paul, sculpturile care încep să-i ocupe o buna parte din timp... Dar, despre biografia tumultoasă a celebrului Picasso, s-au scris nenumărate carţi. Ne oprim acum asupra unei perioade mai puţin cunoscută a lui Picasso - artistul multivalent.

Una dintre faţetele cele mai puţin cunoscute ale celebrului Picasso - aceea de ceramist şi sculptor, poate fi descoperită vizitând cele 40 de lucrări expuse în Sala Goya din Circulo de Bellas Artes – Madrid. Expoziţia este deschisă publicului până la data de 12 septembrie. Picasso ceramistul, reuşeşte să surprindă prin virtuozitatea debordantă a ideilor, transformând în obiect de artă, tot ce atinge. Picasso a descoperit această nouă formă de expresivitate graţie familiei Ramié din Valauris. Aici şi-a manifestat pentru prima dată interesul pentru prelucrarea argilei dar şi pentru diversele tehnici de fabricare şi pictare a ceramicii.

Picasso reuşeşte în final să descifreze şi tainele acestei arte, ajungând să se exprime liber în diversele forme picturale transpuse pe sute şi sute de vase şi cupe. Un total de peste 4000 de obiecte de ceramică au luat forma şi s-au metamorfozat în opere de artă, trecând prin mâna maestrului. Forme antropomorfice şi zoopomorfice au luat calea nemuririi. Fascinat de ideea luptelor de corridă, Picasso şi-a pus amprenta în lucrările sale, asupra acestui aspect, imaginându-şi luptele cu tauri sau toreadori / picadori în poziţie de atac, într-o manieră distinctă şi provocatoare.

Dar şi alte subiecte l-au inspirat pe artist : capete de capră, chipuri şi trupuri de femei, porumbei. Picasso şi-a lansat studiul asupra acestui domeniu în anul 1946 deşi primele încercări le făcuse încă prin anii 1902-1906, la Paris, sub îndrumarea sculptorului Paco Durrio. Obiecte multiforme, de reminiscenţă arabă şi spaniolă, mai puţin cunoscute, încearcă să redimensioneze valoarea unui artist de excepţie. Nu lipsesc nici piesele concepute într-o formulă foarte personală, rezultat al propriei intuiţii artistice. O expoziţie deosebită în memoria unui artist desăvârşit.