Brâncuşi nu are nimic de câştigat din asta;
toată chestiunea nu are de a face cu fenomenul cultural în esenţă, ci e afacerea unui privat norocos, fără mare legătură cu arta, care speculează o piaţă şi ia o căruţă de bani publici (bravo lui, dar eu nu am chef să-i dau niciun leu);
am văzut sculpturi de Brâncuşi fie la Târgu Jiu, fie la Paris. Aş fi prost să cred că una văzută în plus, în România, m-ar face mai deştept şi ipocrit, dacă aş susţine că mi-ar da o emoţie de neegalat;
nu înţeleg care ar fi diferenţa dacă aş vedea aceeaşi sculptură, plătind bilet la o expoziţie a unui privat, nu la una de stat;
există o mie de lucruri pe care vreau să le văd pe lumea asta, atât în România, cât şi în străinătate, fără să am orgoliul de a fi "ale mele", ci doar plătind bilet;
cu 0,1 % din banii furaţi sau risipiţi ai statului român s-ar putea cumpăra toate sculpturile lui Brâncuşi; altfel spus, dacă s-ar fura cu 0,1 % mai puţin, am cumpăra tot ce a făcut Brâncuşi şi ne-ar mai rămâne bani de alte aventuri culturale;
există zeci de anunţuri în media despre sute de copii bolnavi pentru care nişte bănuţi în plus donaţi de noi pot face diferenţa dintre viaţă şi moarte...
toată chestiunea nu are de a face cu fenomenul cultural în esenţă, ci e afacerea unui privat norocos, fără mare legătură cu arta, care speculează o piaţă şi ia o căruţă de bani publici (bravo lui, dar eu nu am chef să-i dau niciun leu);
am văzut sculpturi de Brâncuşi fie la Târgu Jiu, fie la Paris. Aş fi prost să cred că una văzută în plus, în România, m-ar face mai deştept şi ipocrit, dacă aş susţine că mi-ar da o emoţie de neegalat;
nu înţeleg care ar fi diferenţa dacă aş vedea aceeaşi sculptură, plătind bilet la o expoziţie a unui privat, nu la una de stat;
există o mie de lucruri pe care vreau să le văd pe lumea asta, atât în România, cât şi în străinătate, fără să am orgoliul de a fi "ale mele", ci doar plătind bilet;
cu 0,1 % din banii furaţi sau risipiţi ai statului român s-ar putea cumpăra toate sculpturile lui Brâncuşi; altfel spus, dacă s-ar fura cu 0,1 % mai puţin, am cumpăra tot ce a făcut Brâncuşi şi ne-ar mai rămâne bani de alte aventuri culturale;
există zeci de anunţuri în media despre sute de copii bolnavi pentru care nişte bănuţi în plus donaţi de noi pot face diferenţa dintre viaţă şi moarte...
Mai am vreo douăzeci de motive, dar cred că şi astea sunt suficiente. Nu vreau să stârnesc o polemică, nu îndemn pe nimeni să-mi dea dreptate. Felicitări celor care au găsit motive să doneze.
PS (ce-am mai văzut între timp):