Zăpada aceasta care îţi ţine mintea ocupată şi sufletul pe jar,
s-a aşezat în faţa uşii ca un câine rănit, fără stăpân
a venit odată cu vântul care a măturat, în rotocoale, tot ce rămăsese nelalocul lui
vocea de la radio anunţă apocalipsa ca pe un thriller cu box office record
noaptea se trezesc fricile din copilărie hrănite de trosnetele încheieturilor şi de frigul care intră prin cutele casei.
De aceea ştiu că zăpada e frumoasă doar văzută de departe, prin ochii tăi
dimineaţă, vălul nu va fi ridicat de pe obrazul brăzdat, ci va intra în pori, lăsând cicatrici în formă de tălpi de bocanci
înăuntru se va uni cu toate izvoarele lumii, mult sub nivelul mării
iar ţie nu-ţi va păsa de goliciune, te vei trezi şi vei da ceva de mâncare vietăţii de pe prag.
0 comentarii
Arhiva rubricii
Am simțit cum viața mi se scurge prin vene, către minte, ca și când cineva - sau ceva - mă recabla înapoi la spirit, Felicia SimionDescoperă Sefarad, Red de Juderías de EspañaLife of Bulbs, Irina NeacșuLa margine, Mircea Albuțiu, cu un text introductiv de Alina PetriMama. Eseu despre iubire - expoziţie fotografică, Cătălina FlămînzeanuToate articolele din această rubricăRubricile categoriei
Fotografia de luniFotografia de marţiFotografia de miercuriFotografia de joiFotografia de vineriFotografia de sîmbătăFotografia de duminicăPovești din Turnul BabelPoveștile lui AndreiAtelier fotoFotografia - între imagine şi povesteFotografia de Dinu52 de portretePublicitate