Actualitatea:
Salut voios de decreţel
de Iulia Blaga
Filmul lui Iepan le dă femeilor ceea ce li se cuvenea de mult. 10.000 de femei au murit în urma avorturilor clandestine între anii 1966 şi 1989, asta dacă este să ne luăm numai după cifrele oficiale. Filmul face dreptate şi spune răspicat că există o discriminare între bărbaţi şi femei, una provocată de regim şi acceptată de partea masculină...
Citiţi întregul articol...
Rubrici permanente:
Circul nostru vă prezintă:
Cîrpirea României, la propriu şi la figurat
de Lucian Dan Teodorovici
Îmi amintesc, probabil asemenea multor altora care au prins atunci gustul campaniilor electorale "libere", o afirmaţie a lui Ion Iliescu din dezbaterea televizată pentru alegerile prezidenţiale din 1992. Spunea domnia sa, răspunzînd unei întrebări adresate de Emil Constatinescu şi intrînd pe teritoriul parabolelor, că o construcţie şubredă, precum România vremii, trebuie cîrpită pe ici, pe colo...
Citiţi întregul articol...
Românii e deştepţi
La ştiri - morală şi cultură (adică sex)
de Radu Pavel Gheo
De la ştirile TV din România înveţi multe. Mai întîi, avem ştirile de atmosferă, care parcă vor să ne anunţe că sîntem mereu în pragul Apocalipsei. Cu astea te obişnuieşti repede şi nici nu le mai bagi în seamă. Devin normalitate. Da, au mai murit o mie de oameni pe undeva prin Africa, nişte nebuni se tot omoară cu maşinile pe şosea, unii violează, alţii fură... Nimic nou, nimic interesant. Oricum, răul e departe, în televizor...
Citiţi întregul articol...
Ars Coquinaria
Domnul savarină
de Adriana Babeţi
Cînd am răspuns lupescului da şi ne-am întins căsuţă de hîrtie în pagina a patra din "Supliment"..., mama a zis iai, la ce-ţi mai trebuie şi asta, o prietenă din Germania a zis uau, ce mişto, în sfîrşit ai dat lovitura, un adevărat prieten a zis na, înc-o frecare de mentă, da' iese o carte, un profesor de la filosofie a zis mda, însă aştept ceva serios, un coleg a zis ha, iaca furnicuţa hărnicuţă, un amic a zis bre, eşti simpatică, da' n-ai miză, alt amic a zis bă, mai bine descoperă şi tu o savarină, să rămînă ceva după tine. Le-am înghiţit pe toate, căci adevărul nu poate a ne supăra: atîta putem, atîta facem. Nu-i nici un bai; n-avem orgolii, suferinţe, aşteptări sau iluzii...
Citiţi întregul articol...
La loc TELEcomanda
Sarmale în foi de şuviţă
de Alex Savitescu
Mă întrebam, vineri-sîmbătă-duminică, de ce, an de an, televiziunile noastre şi-au făcut un obicei ca, la fiecare Paşte, să difuzeze kilograme de filme cu tentă religioasă. Iisus a ajuns să fie prins în ipostaze la fel de dese precum, Doamne iartă-mă!, Adrian Mutu pe vremea cînd juca la Chelsea...
Citiţi întregul articol...
Voi n-aţi întrebat, Fără Zahăr vă răspunde
de Bobi şi Bobo
Cer iertare!
"Fie ca minunea Învierii să ne dăruiască tuturor puterea de a merge înainte şi de a ne făuri viitorul pe care ni-l dorim. Hristos a înviat!" - şi urma semnătura persoanei care mi-a trimis acest sms. Cert este că la biserica din cartierul meu, la care am fost şi eu pentru puţină lumină din aceasta dătătoare de viaţă, le-a dat unora "puterea" de a se bate pentru nişte "anafură" sau cel puţin asta cred că era, oricum ceva sfinţit, pentru care se fluturau bancnote de 50.000, iar la biserică atîţia bani îi dă muritorul de rînd doar pentru ceva care i-ar putea salva sufletul fără a fi nevoit să facă eforturi de bunătate creştinească faţă de aproapele său...
Citiţi întregul articol...
Dumnezeu se uită la noi cu binoclul
Trebuia să transcriu...
de Emil Brumaru
Dormeam din ce în ce mai puţin, mai subţire, cam trei ore din douăzeci şi patru. Degetele îmi erau mînjite de o cerneală crudă, acidă, pătrunsă, încet-încet, pînă la os, pînă la viscere, îndurerîndu-mi dorinţa de a le împreuna în rugăciuni laice, scurte, disperate... Adunam cuvintele, cu suspin şi mirare că mai există, că mai exist... că reuşesc, iată!, să mai trăiesc o zi, o săptămînă, Doamne!, incredibil, încă o lună, ohoho... încă un an!!! Viaţa mea fusese vîndută unei patimi trufaşe, chinuitoare: să scriu, să încheg rapoarte sumare, dar exacte, despre Îngeri!...
Citiţi întregul articol...
Portrete tombale
François
de Simona Sora
Relaţia dintre ei se blocase atunci cînd ea ajunsese la o concluzie aparent complicată: în el coabitau un bărbat mediocru şi o femeie genială; în ea coexistau o femeie mediocră şi un bărbat genial. Cum amîndoi se străduiau - din motive evidente - să suprime personajul parazitar, lucrurile mergeau prost fiindcă funcţionau pe jumătate, pe sfert. Şi, mai ales, întîmplător...
Citiţi întregul articol...
Scrisoare pentru melomani
Festivalul primăverii pragheze la a 60-a ediţie
de Victor Eskenasy
Şi anul acesta, Má Vlast, capodopera lui Smetana, va deschide Festivalul primăverii pragheze, la 12 mai, cîntată însă nu de Filarmonica cehă, ci de Orchestra Simfonică din Londra, dirijată de Sir Colin Davis. Cu o excesivă, dar, aş zice, lăudabilă modestie, directorul general, Roman Belor, îmi declara într-un lung interviu pentru Radio Europa Liberă că, în limita a ceea ce îşi pot permite, organizatorii se străduiesc să dea o calitate cît mai înaltă Festivalului. Un festival ce nu s-ar compara cu cel de la Salzburg sau Edinburgh...
Citiţi întregul articol...
Teatru în laborator
Cît mai decadent cu putinţă
de Luiza Vasiliu
Cînd ai de scris un text pe săptămînă, vrei, nu vrei, tot trebuie să ieşi din casă vineri seară, chiar dacă aproape moţăi la ora 20.00, iar afară ninge şi plouă în mijlocul lui aprilie. În general, exact atunci cînd vrei să stai puţin liniştit, să bei o cană de ceai verde cu pere, apare, din senin, un spectacol de teatru. Lumea ştie că "ai de scris" despre treaba asta şi te sună oricînd, pariind că eşti amator necondiţionat de teatru (cît de bine sună cuvîntul "amator" în context!). Şi, amator fiind, laşi orice, pînă şi ceaiul şi liniştea, şi accepţi invitaţia...
Citiţi întregul articol...
Cronică de film
Merinde pentru drum: "Jurnal de călătorie" şi "Noi, albinosul"
de Iulia Blaga
Nu călătorim decît ca să descoperim locuri şi lucruri pe care le ştiam, dar le uitasem - scria Italo Calvino. In două dintre filmele care rulează pe marile noastre ecrane, călătoria are însă nuanţe diferite. Jurnal de călătorie de Walter Salles şi Noi, albinosul de Dagur Kari, primul un roadmovie ca structură, dar condimentat cu alte chestii (care mai de care mai apetisante), al doilea un film în care roadmovie-ul e aşteptat şi ar putea surveni după final, se numără şi printre cele mai interesante filme ale perioadei...
Citiţi întregul articol...
Muzică pe litere
Urma greilor muzicii. La Festivalul de jazz de la Sibiu
de Răzvan Ţupa
Cum prim-planul mediatic este ţinut de muzicile "haioase", este greu de imaginat că în România există şi o altfel de tradiţie decît cea a "Florii din grădină". Totuşi, de mai bine de 30 de ani, un gen considerat de pălmaşii gîndului "cam elitist" este prilejul unuia dintre cele mai exuberante festivaluri de la noi. Festivalul de Jazz de la Sibiu se desfăşoară chiar în aceste zile...
Citiţi întregul articol...
Arte vizuale
Nykarleby
de Matei Bejenaru
Această alternanţă de vocale şi consoane nu este rezultatul jocului întîmplării pe tastatura calculatorului, ci e numele unei localităţi din Finlanda. Chiar dacă veţi încerca să o identificaţi pe harta Scandinaviei din atlasul geografic din bibliotecă, vă asigur că şansele de a o găsi sînt minime, pentru că Nykarleby (în română se pronunţă "niucarlebi") are doar 3.000 de locuitori...
Citiţi întregul articol...
Liberul Arbitru
Luţu. Hagiluţu
de Sorin Stoica
Două sînt ipostazele în care îl ţin mai bine minte pe Luţu jucătorul care, curatghinion, la anul probabil că va trebui să fie deştept încă de la 6-7 dimineaţa pentru a ajunge la matineul cu Inter Gaz sau Midia Năvodari...
Citiţi întregul articol...
Pop-cultură:
LAMERICA
Doo-Doo, statuia cu nas de flaut
de Casiana Ioniţă
Cambridge MA, Harvard Square: Cum ieşi de la metrou, vezi pancarte anti-Bush, oameni care cîntă sau dansează, cerşetori ce îşi vînd revista. Traversezi de două ori, lăsînd în urmă cîntăreţi cu amplificatoarele aduse de acasă şi făcători de magie ce au strîns gură-cască în jurul lor. Şi, în toată nebunia locului, de pe partea cealaltă, te priveşte o statuie. Trebuie să vrei să te uiţi în jur ca să o găseşti...
Citiţi întregul articol...
Homepage, sweet home
Blocatarii
de Florin Lăzărescu
Încep să cred că eu nu am vecini. De scară, vreau să zic. De un an, de cînd m-am mutat în noul apartament, nu m-am întîlnit cu nici un vecin adult, nu am auzit nici o uşă trîntită, nici o ceartă, nici o manea în apartamentele de deasupra sau în cele de dedesubt. Singurele forme de viaţă peste care dau frecvent în scara blocului sînt ţînţarii (nu au dispărut nici cînd erau minus douăzeci de grade afară!...
Citiţi întregul articol...
Carte:
Molly Bloom scrie un roman
de Doris Mironescu
Cum... Dumnezeu să scrii o cronică la un roman în care pe fiecare pagină te întîmpină făloase cuvinte de patru sau cinci litere, din acelea impronunţabile, pe care şi DEX-ul se ruşinează să le primească în tezaurul lingvistic (asta în ciuda valorii lor probante pentru latinitatea românei)? Savoarea unora dintre cele mai importante pasaje din carte se datorează tocmai infamantelor vocabule, care nu pot fi înlocuite cu puncte-puncte sau cu bip-uri, pentru că, în acest caz, pagini întregi ar trebui să se transforme în lungi minute de ţiuială. Dar este un astfel de roman mai mult decît o simplă provocare?...
Citiţi întregul articol...
Interviu:
Mircea Martin: "A fi vedetă culturală nu este neapărat spre binele literaturii"
de Alex Savitescu
"Nu faptul că scriitorul e preocupat de alteritate este deranjant. Trebuie să ne ocupăm cu toţii de alteritate. Dar preocuparea de tip vedetist presupune altceva: presupune o atenţie foarte mare asupra spectaculosului, asupra mijloacelor de captaţie, de seducţie a publicului, ceea ce nu este întotdeauna în avantajul literaturii, încă şi mai puţin, al meditaţiei."...
Citiţi întregul articol...
Dosar:
Cercetătorul recent
de Emilia Chiscop
O anchetă dedicată tinerilor cercetători români specializaţi în istoria recentă a României. Titluri precum Banalitatea răului sau Ziua care nu se uita s-au bucurat de succes, scoţînd la lumină o zonă aparent fără priză la publicul larg: cercetarea istorică...
Citiţi întregul articol...
Acest regim i-a încălţat în pantofi şi le-a dat apartamente la bloc
de Marius Oprea
În calitate de director de programe la Institutul Român de Istorie Recentă, am reuşit să public cîte ceva - cărţi ale mele şi ale prietenilor, majoritatea la Editura Polirom -, dar "lumea academică", după cum li se spune domnilor de la arhivele sau facultăţile de istorie din România, nu mă ia în considerare ca atare. Nici nu mă mir - eu mă preocup de cercetarea abuzurilor regimului comunist, pe cînd ei vorbesc tot timpul despre meritele acestui regim, care i-a încălţat în pantofi şi le-a dat apartamente la bloc...
Citiţi întregul articol...
Istoria recentă e un domeniu apăsător: oamenii care au suferit sînt lîngă noi
de Stejărel Olaru
Dacă există vreo "distanţă" între generaţiile de cercetători, distanţă pe care o simt, trebuie să recunosc, ea a apărut ca urmare a subiectelor abordate de fiecare dintre ele. Adesea am primit reproşuri, iar cei de la care veneau îmi spuneau că sînt "încremenit în proiect"...
Citiţi întregul articol...
Grupul de tineri istorici e mai atent la excesele naţionalismului
de Adrian Cioflâncă
Am pornit de la istoria secolului al XIX-lea - lucrările de licenţă, master şi cea de doctorat pe care o pregătesc privind naşterea sferei publice şi discursul public în Moldova regulamentară -, dar curînd am ajuns să acord atenţie, în egală măsură, temelor istoriei postbelice - preocupat fiind de cultura politică, discursul, moştenirea şi memoria regimurilor autoritare şi totalitare - sub presiunea actualităţii, dar mai ales ca expresie a angoaselor identităţii mele de cetăţean al unui stat ieşit dintr-un şir de dictaturi. Conjunctura a avut rolul ei, cercetările pe teme de istorie recentă uşurînd accesul la burse în "afară" şi la granturi, esenţiale pentru formarea oricărui istoric...
Citiţi întregul articol...
Să vedem dacă "noul val" va face "valuri"!
de Cristina şi Dragoş Petrescu
Am ales să ne ocupăm de istoria recentă, adică de "scurtul secol XX" (1918-1989), pentru că, în opinia noastră, fără a înţelege acest trecut recent, nu putem înţelege ce se întîmplă în societatea noastră actuală. De ce s-a prăbuşit sistemul democratic interbelic românesc? Cum a fost posibil ca Holocaustul în România să fie dus la îndeplinire nu de către un regim fascist, ci de către o dictatură militară care a avut susţinere populară? Cum a reuşit comunismul românesc să evite destalinizarea şi, implicit, reformarea treptată a sistemului?...
Citiţi întregul articol...
Renunţarea la tabuuri
de Dorin Dobrincu
Istoriografia română în ansamblul său, cea privind trecutul recent în primul rînd, a fost traumatizată timp de aproape jumătate de secol, fiind în mod evident controlată de regimul comunist pentru a servi scopurilor sale propagandistice, mai întîi "internaţionalismului proletar", iar apoi naţional-comunismului. În aceste condiţii, profesionalismul istoricilor a avut enorm de suferit, deşi au existat cazuri individuale de seriozitate şi probitate. Se poate spune că fac parte dintr-un "nou val" de cercetători, deşi nu aş absolutiza...
Citiţi întregul articol...
Antiteza cu vîrstnicii e o falsă miză
de Andi Mihalache
Dacă noua generaţie există într-adevăr, se va vedea în anii următori, cînd o altă lume ne va intra în case, iar tinerii vor arăta, probabil, că sînt apţi să intre în vorbă cu ea. Vechile generaţii? E greu să le judeci în bloc, mai ales că nu au avut posibilităţile noastre. În orice caz, dacă bătrîneţea nu ne este băgată pe gît ca mare merit, făcîndu-se din tinereţe un fel de vinovăţie, coabitarea nu e imposibilă...
Citiţi întregul articol...
Nu există nici o susţinere din partea societăţii pentru eforturile cercetătorilor
de Mihaela Sitariu
Istoria recentă a atras în ultima perioadă de timp cercetători din diverse domenii: filologie, sociologie, psihologie etc. De aici, un tip nou de cercetare, care presupune noi metode şi tehnici de investigaţie. De asemenea, publicarea nenumăratelor memorii şi mărturii-confesiuni ale celor care au suferit în perioada comunistă şi-a pus amprenta şi asupra metodelor de evaluare a trecutului, cercetătorii recurgînd şi ei, adesea, la alte tehnici de cercetare decît cele clasice...
Citiţi întregul articol...
Vedetă culturală:
Răzvan Exarhu: "Cu gura mea, l-am făcut pe Che Guevara să zîmbească"
de Ana-Maria Onisei
Există, cum bine spunea un prieten "virtual", săptămîni în care toţi ne simţim mai puţin inteligenţi. Asta, desigur, în cazul în care în restul zilelor ne-am considera deştepţi. Şi cum îndatoririle cotidiene nu suferă vreo amînare pe fond de astenie, depresie sau gărgăuni de primăvară, trebuie să-ţi găseşti, forţat şi cît mai degrabă, energia pierdută în amintiri sau tînguieli. Nu mi-a ieşit încă figura, dacă asta vă întrebaţi, însă am dat peste un "exerciţiu de seducţie", aşa cum îi place "proprietarului" să-l numească, şi mi-a venit, surprinzător, prima idee bună după îndelungi căutări prin eter. "Haideţi să haidem" aşadar - şi să vedem despre ce este vorba...
Citiţi întregul articol...