"Perechi, perechi" (7,07 Mb)
"Ţîne-mă blând" (10,0 Mb)
(în perioada 1 iulie - 30 septembrie 2021, curatorul acestei rubrici este Richard Constantinidi)
Despre iarba Fiarelor
iarba Fiarelor este o trupă de muzică neaoşă din Transilvania (Transylvanian Ritual Folk). Prin fuziunea sunetului acustic cu graiul transilvănean, iarba Fiarelor actualizează temele şi motivele muzicale folclorice omniprezente în interiorul arcului carpatic. Trupa foloseşte în mod neconvenţional chitara, bass-ul şi tobele, instrumente care îmbină acorduri tradiţionale şi elementele de percuţie cu sunete din lumea înconjurătoare pentru a reda atmosfera fiecărei compoziţii muzicale.
Trupa iarba Fiarelor s-a lansat în 15 iunie 2018, la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi. În perioada 2018-2019, trupa a cântat la evenimente precum BTLive @ Club Control, Festivalul de Carte şi Muzică Libris, Filmul de Piatra #12 - TĂŞULEASA CAMP Edition. În paralel, iarba Fiarelor a înregistrat primul album de studio - Desculţ. Materialul a fost lansat în iunie 2020, la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud şi online pe platformele de streaming. La nominalizarea echipei Mastering the Music Business, din 2021 până în 2023 formaţia este parte a programului #INEStalent, iniţiat de platforma Gigmit şi INES (Innovation Network of European Showcases).
Proiectul poartă numele unei ierburi legendare. În mitologie, iarba fiarelor este o plantă misterioasă care descuie lacăte. În Franţa i se spune Herbe du Pic - adică Iarba Ciocănitoarei. Germanii o cunosc sub denumirea de Springwurzel - adică Iarba sfărâmătoare; Italienii o numesc Sferacavallo - adică Despotcoveşte calul; Ruşii, Razriv-trava - adică Iarbă desfăcătoare; Sârbii Raskovnic - Desfăcătoarea.
E muzica noastră, nu pentru că a fost compusă de noi, ci pentru că îi aparţinem. Este o muzică pe care cu cât o prelucrezi mai mult, cu atât îşi pierde din mesaj. Muzica iarba Fiarelor include toate genurile şi subgenurile muzicale străvechi: cântec şi descântec, bocet, bătrânească, de dans şi joc, feciorească, de dragoste şi dor, imn, de blestem şi dezlegare spirituală, ş.a.m.d. Motivele şi temele muzicale sunt unele primare şi asemănătoare cântărilor bătrâneşti. Partea instrumentală se întinde de la schimbări bruşte de tempo şi ruperi de ritm până la cântece monotematice, ba mai mult, pe o singură notă - mantra sau îngânătura.
Muzica neaoşă este inspirată din şi se aseamănă cântului fiarelor pământului şi văzduhului. Ritmurile şi melodicitatea sunt bazate pe cântecul păsărilor şi necuvântătoarelor autohtone şi sunetelor onomatopeice ale fiarelor băştinaşe. Muzica neaoşă este temporal nomadă, călătoreşte prin timp şi depăşeşte graniţele dintre oameni şi animale pentru că ea a fost acolo dintotdeauna.
Muzica neaoşă este liberă pentru că se poate cânta, fredona, fluiera şi dansa. Pe acorduri de muzică neaoşă se poate da din cap, din mâini şi din picioare în jurul focului, în vârf de munte. Poţi s-o asculţi lăsat pe spate fiindcă are o frecvenţă înaltă. Poţi să regresezi împreună cu ea spre muzica tribală a euro indienilor care au trăit şi convieţuit odată cu flora şi fauna. Muzica liberă trebuie cântată cum cere ea, îşi stabileşte propriile convenţii.
în iunie 2020 iarba Fiarelor a lansat primul album de studio (iarbafiarelor.bandcamp.com). Compus din 12 piese, albumul Desculţ tratează într-o aură proprie diferitele genuri arhaice româneşti: doina, cântecul de haiducie şi cel războinic, cântecul fecioresc, cel de joc, de dor şi balada populară. Primul material discografic al formaţiei include piesele Ţine-mă blând şi Perechi, perechi, prezentate aici, pe LiterNet.