Actualitate:
Alina Mungiu-Pippidi, nominalizată la premiul "Jurnalistul anului" de "The European Voice": "Probabil Clubul Român de Presă nu a fost consultat"
de Ana-Maria Onisei
Alina Mungiu-Pippidi a fost inclusă de publicaţia "The European Voice" (membră a grupului "The Economist") printre cei şase jurnalişti ale căror articole şi comentarii au influenţat cel mai mult Uniunea Europeană în anul 2004. Potrivit revistei, preşedinta Societăţii Academice Române este nominalizată "pentru analizele asupra realităţilor româneşti, care au ajutat substanţial la combaterea corupţiei şi promovarea unei guvernări eficiente".
Citiţi întregul articol...
Atenţie! Obiectiv supravegheat de "Celebrul animal"
de Constantin Vică
Lăsaţi la intrare pistoalele cu capse şi elefanţii de apă. Închideţi telefoanele mobile şi deschideţi minţile dificile. Nu vă sprijiniţi de pereţi, ei se mişcă. Şi mai ales, nu e avangardă, nu e dadaism, nu e lovitură de stat. E "Celebrul animal", aterizat în Cărtureşti, pregătit pentru lansarea Celebrului animal. S-a întîmplat marţi, 4 octombrie, de la ora 16. Nu s-a mai terminat niciodată.
Citiţi întregul articol...
Poate arte, deloc carte
de Constantin Vică
Festivalul "Carte şi Arte" a ajuns la a treia ediţie, desfăşurată între 29 septembrie şi 3 octombrie, la Sala Amfiteatru a Teatrului Naţional Bucureşti (TNB). Părea genul de manifestare în afara mainstreamului (Bookarest & Gaudeamus), construită pe un concept mai larg: nu numai standuri de cărţi şi lansări, ci un spaţiu în care relaţionează artele: scrisul cu muzica, filmul cu textul şi aşa mai departe. Dar, ca-n bancuri, undeva a rămas ideea bună şi în altă parte valoarea manifestării.
Citiţi întregul articol...
Pop-cultură:
LAMERICA
Cititul dăunează grav sănătăţii. La fel şi cenzura
de Casiana Ioniţă
Li s-a întîmplat multora să fie autori interzişi: de la Montaigne pînă la Baudelaire şi Burroughs. În zilele noastre tind să fie controversaţi mai ales autorii de cărţi pentru copii. În urmă cu douăzeci şi cinci de ani, Asociaţia Bibliotecilor Americane (ALA) a declarat ultima săptămînă a lui septembrie drept "Săptămîna cărţilor cenzurate şi controversate".
Citiţi întregul articol...
Biserica Ortodoxă are nas pentru web
de George Onofrei
Ieri seară m-am luminat: am găsit la magazinul din colţ odorizante cu chipul Maicii Domnului şi al Sfîntului Nicolae. Despre cel din urmă ştiam că obişnuieşte să aducă iarna cadouri sau, cel mult, să îi ajusteze comportamentul Smărăndiţei popii. Dar Sfîntul se lăsa acum mirosit de un domn cu părul "gelat", care nu se putea hotărî dacă Moş Nicolae miroase mai cul sau, din contra, să fi fost Maica? În schimb, vanilia din Sfîntul Petru îţi muta nasul din loc. "Nevesti-mii i-o fi plăcînd oare mai mult să-l atîrne pe Sfîntul Pavel?" Grea dilemă.
Citiţi întregul articol...
Carte:
Cum se fabrică un suflet
de Costi Rogozanu
Sînt cîteva motive serioase pentru care am ales o carte de Julia Kristeva săptămîna aceasta. Primul: o revenire a cîtorva edituri la gînduri mai bune faţă de această scriitoare fascinantă: pe lîngă cartea de eseuri pe care o voi prezenta pe scurt aici, Noile maladii ale sufletului, Editura Paralela 45 a început să publice (primul volum e deja în librării, cel despre Hannah Arendt) o lucrare de mari dimensiuni intitulată Geniul feminin.
Citiţi întregul articol...
Reportaj:
Egoist, romantic, cinic. Altfel spus, Beigbeder
de Răzvan Ţupa
Frédéric Beigbeder are aura unui autor francez aflat în punctul maxim al succesului literar. Însoţit de renumele de iconoclast, scriitor al frivolităţii hard, Beigbeder obişnuieşte să emită aforisme care seduc şi intrigă. Ajuns la Bucureşti în urmă cu o săptămînă pentru a lansa volumul Egoistul romantic, apărut la Pandora M, autorul a fost cît se poate de deschis cu toţi cei care doreau să discute cu el. "Din asta se vede că am ajuns un scriitor de programă şcolară. Mi se pun întrebări serioase!", se amuza Beigbeder atunci cînd unul dintre participanţii la lansare a formulat o întrebare foarte complicată.
Citiţi întregul articol...
Dosar:
Literatura fără viză
"Suplimentul de cultură" a lansat în numărul trecut o amplă dezbatere, la care au participat unii dintre cei mai importanţi critici literari ai momentului, reprezentînd generaţii diferite şi care au adoptat programe estetice dintre cele mai diverse. În acest număr, scriitorii sînt cei care participă la dezbatere.
Citiţi întregul articol...
Să ne găsim vocea
de Gabriela Adameşteanu
Întrebările anchetei şi parte dintre răspunsurile publicate mi-au părut dictate de panica Cenuşăresei, care află că la bal intrarea e liberă, dar nu ştie ce conversaţie şi ce pantofi se poartă acum la Curte. Reprezentanţii criticii aveau aceeaşi cunoaştere aproximativă a pieţei literare occidentale ca şi noi, dar mai multe certitudini. Urmărim pe sărite publicaţii literare occidentale, nu ştim însă Bursa Valorilor Internaţionale, pentru că nu trăim "în miezul lucrurilor" – şi unde este "miezul"?
Citiţi întregul articol...
E complicat de simplu: "Să fii la modă e bine cîtă vreme cititul va fi la modă"
de Ioan T. Morar
Aproape că am obosit de atîta comparaţie. Mi-e puţin lehamite de efortul nostru zgomotos pentru a ne integra şi literar în Europa. Mi se pare o temă deja strepezită. Parcă ne-ar trebui nişte confirmări, ne-am dori un fel de Olimpiadă Internaţională de proză de la care lotul României să se întoarcă glorios şi să fie intervievat la aeroport, în valul de blitzuri şi în luminile televiziunilor.
Citiţi întregul articol...
Între colbul de hronici şi rock and roll
de Bogdan Suceavă
Cine dintre noi n-a văzut filmul Mihai Viteazu în interpretarea lui Amza Pellea? Cine nu-şi aminteşte genericul cu strămoşul ridicîndu-se din glod şi urlînd Victorieee, în timp ce e săgetat din zece direcţii simultan, deşi coerenţa poveştii ar fi cerut ca la ora aceea turcii să fugă rupînd pămîntul?
Citiţi întregul articol...
Promo domo sula
de Dragoş Bucurenci
Am făcut eroarea să citesc răspunsurile criticilor la tema acestui dosar şi m-a alarmat monotonia abordărilor: exportul de literatură e tratat, aşa cum se învaţă şi astăzi în şcoală, din perspectiva sincronismului literar. Faptul că un astfel de răspuns era sugerat în argumentul dosarului nu-i scuteşte pe critici de "a slap with a big trout", aşa cum merită orice tocilar.
Citiţi întregul articol...
"Mi-ar plăcea să cred că alcătuim împreună un fel de stroboscop al societăţii contemporane pe care o respirăm"
de Ioana Bradea
Mi-e dificil să identific similitudini sau diferenţe între subiectele literaturii contemporane româneşti şi cele ale literaturii universale, pentru că îmi lipseşte o perspectivă de ansamblu asupra problemei, iar cît am apucat eu să citesc din contemporanii universali nu mi se pare suficient pentru a ilustra cum se cuvine un răspuns. Bănuiesc că istoricii sau criticii literari s-ar descurca mai bine şi ar avea la îndemînă şi instrumentele necesare unei viziuni mai ample care să acopere spaţiul literar de la noi şi de aiurea...
Citiţi întregul articol...
Vedeta culturală:
A lucrat la caz şase zile. În a şaptea l-a rezolvat
de Ana-Maria Onisei
Trecînd linia ficţiunii, cine este mai celebru: un personaj sau scriitorul care l-a creat? Inventivul detectiv parizian Maigret, un împătimit gurmand şi un exotic fumător de pipă, analist intuitiv, spirit destinat dezlegării misterelor? Excentricul Georges Simenon, născut într-o zi cu ghinion (13 februarie), cel care pretinde că s-a culcat cu aproape 10.000 de femei (în medie cîte cinci pe zi), avînd totuşi timp să-şi termine, de obicei, romanele în ceva mai mult de o săptămînă?
Citiţi întregul articol...
Rubrici permanente:
Circul nostru vă prezintă:
Factorul Bulgaria
de Lucian Dan Teodorovici
După 1990, orice s-ar spune, ţara noastră "soră şi prietenă", uneori mai puţin soră, alteori mai puţin prietenă, în funcţie de situaţie, a fost Bulgaria. Vecinii noştri de la sud ne-au fost în plus, în tot acest timp, şi un fel de adversar sau, hai să spunem aşa, un fel de competitor: în cincisprezece ani, ba eram noi pe ultimul loc la sărăcie, ba erau bulgarii, ba eram noi în prag de colaps, ba erau ei (la acest capitol au reuşit la un moment dat să puncteze decisiv, trecînd pragul), ba eram noi cei mai corupţi, ba se dovedeau ei mai cu moţ din punctul ăsta de vedere.
Citiţi întregul articol...
Românii e deştepţi
Teste de tupeu – agent publicitar stradal ("Slăbeşte acum!")
de Radu Pavel Gheo
Am tot vorbit de tupeul necesar diverselor meserii sau iniţiative personale. Dar una dintre îndeletnicirile care cer cu adevărat un tupeu imens – ba chiar nebunesc – este cea de agent publicitar stradal pentru diverse soluţii de slăbit. Probabil toată lumea ştie despre ce e vorba. Cred că toţi am fost abordaţi de cîte o femeie – de obicei e o femeie – cu sau fără insigna aceea cu "Slăbeşte acum! Întreabă-mă cum!" şi am primit cîte un pliant în care ni se spunea încurajator că există metode prin care poţi slăbi chiar şi treizeci de kilograme în şase luni.
Citiţi întregul articol...
Ars Coquinaria
Gnocchi, Ravioli, Affogato
de Adriana Babeţi
Poate vi se pare că aţi greşit rubrica sau că "Suplimentul" s-a paginat aiurea şi aţi nimerit în vestiarul lui Sorin Stoica. Vă înşelaţi. Sînteţi tot în bucătărioara noastră, numai că băieţii din titlu nu-s vrăjmaşii lui Maldini, Vieri sau Totti (iertare, amice, pentru blasfemie), ci colegii lui Tortelini, Pesto, Acciughe. Şi ai lui Parmigiano, Tiramisu, Lasagna.
Citiţi întregul articol...
La loc TELEcomanda
Scufundări în Ţara Watergate
de Alex Savitescu
Mi-era tare dor de Ion Cristoiu. Nu-l mai văzusem, pînă deunăzi, decît sporadic, cînd n-aveam ce face şi zapam pe OTV. De fapt, cam de cînd s-au stins şi ultimele ecouri ale Răpirii din Serak, geaca hobbitului n-a mai fost zărită în prime-time. Asta pînă luni seară, cînd primul ziarist de bibliotecă din România a scăpat la cîteva ceasuri de discuţii cu Naşu' Moraru. Împreună cu Radu Tudor (parcă aşa îl cheamă pe "analistul în servicii secrete" de la "Ziua"), domnul Cristoiu a dat naţiei un recital memorabil, în care piesa Fost-au furate alegerile s-a plimbat fără zgardă pe Calea Victoriei, în sistem heavy-rotation.
Citiţi întregul articol...
Voi n-aţi întrebat, Fără Zahăr vă răspunde
Editorial cu toamnă
de Bobo
Nu-mi place toamna pentru că, după ce se termină, vine iarna. Mă uit cu gura căscată de somnul neterminat al dimineţii pe geamul şiroind de cenuşiul bucureştean şi aş propune o moţiune Firii: pentru mine fără toamnă! Şi automat fără iarnă! Dacă alţii sînt plini de lăcomie şi vor de toate sau cît mai multe dintre cele lumeşti, eu sînt modest şi vreau mult mai puţine, sînt atît de uşor de mulţumit încît aş renunţa şi la două anotimpuri.
Citiţi întregul articol...
Dumnezeu se uită la noi cu binoclul
Cei cinci muşchetari
de Emil Brumaru
S-o ieie de la capăt! Cu cei trei muşchetari alături: Athos, Porthos şi Aramis!!! Plimbîndu-te, în buiestru, dezinvolt, călare, împreună cu d'Artagnan, pe străzile în pantă, pietruite cubic, înguste, cu cişmele laice în curţi devastate de după-amiezi infinite în mirosul movilelor de frunze arse ale toamnei! Tristă trecere în revistă a grădinilor răvăşite de anotimp, a fluturilor ghilotinaţi, a crizantemelor încartiruite în bruma finală! Inspectînd regimente de brusturi, mustind vitejeşte în şanţurile umflate de ploi, prin sitele din ce în ce mai dese ale uitării!
Citiţi întregul articol...
Cum stau lucrurile
"Scriitura testiculară" n-a murit!
de Ionuţ Chiva
Ca de obicei, începem cu o lungă naraţiune despre cum am ajuns la articolul de faţă, naraţiunea reuşind cumva, mai mereu, să chiar ia locul articolului.
Citiţi întregul articol...
Scrisoare pentru melomani:
Cecilia Bartoli – "Opera proibita"
de Victor Eskenasy
Ultimul CD al popularei soprane italiene, apărut în septembrie, ca întotdeauna sub eticheta companiei Decca, a fost anunţat drept eveniment discografic al toamnei. Opera proibita nu se bucură însă, nici pe departe, de succesul unanim prezis şi pentru care a lucrat şi lucrează din greu marketingul casei britanice. În schimb, este un disc-obiect ce ar putea fi studiat ca specimen al unei concepţii a marilor case de discuri în criză de idei de a face profit.
Citiţi întregul articol...
Teatru la rotisor
Debut de stagiune în diagonală
de Mihaela Michailov
După o vară amorţită teatral (o serie de spectacole jucate afară pentru cei care rămîn în Bucureştiul "bronzat" de praf devine din ce în ce mai mult un deziderat, se pare, irealizabil), începutul lunii octombrie coincide automat cu deschiderea stagiunii. Fiecare teatru îşi lansează proiectele, care, ulterior, îşi vor proba relevanţa şi, de ce nu, necesitatea.
Citiţi întregul articol...
Cronică de film:
Mureşul şi Oltul sau întîlnirea zeilor
de Iulia Blaga
Sînt convinsă că toată lumea e curioasă să vadă Dl şi Dna Smith pentru Brad Pitt şi Angelina Jolie. Recunosc. Şi eu am fost puţin, deşi mă aşteptam ca filmul să fie un balon purtat mai mult de bîrfele despre relaţia acestora, bîrfe care l-au făcut să se ridice în aer.
Citiţi întregul articol...
Muzică pe litere
Jim Morrison şi legenda care salvează naivităţile
de Răzvan Ţupa
Scriind despre The Doors, ar fi straniu să parcurg acelaşi traseu ca în cazul trupelor mai puţin cunoscute. Aşa se face că, de data asta, o să dau cît mai puţine informaţii biografice, limitîndu-mă la elementele de dincolo de muzica destul de cunoscută a formaţiei. Măcar pentru că Oliver Stone a ţinut să aducă pe marele ecran o variantă romanţată a existenţei The Doors, o trupă care se remarcă şi prin faptul că a avut un succes mai mare după ce s-a desfiinţat decît în scurtul timp în care membrii ei au cîntat împreună.
Citiţi întregul articol...
Arte vizuale
Despre ONG-urile culturale – De la utopii la forme concrete
de Matei Bejenaru
De multe ori mi-am imaginat peisajul cultural ca pe un teren de fotbal în care activează mai mult de două echipe ce încearcă să marcheze puncte la o singură poartă. În sport, ca urmare a limitării în timp a resurselor biologice ale corpului uman, avem sportivi pe mai multe categorii de vîrstă, de la juniori pînă la "old boys". Căpitanii de echipe şi antrenorii, bine hrăniţi şi mai tot timpul aflaţi în lumina reflectoarelor, manifestă siguranţă de sine şi nu prea vor să îşi împartă "dreptul la imagine" cu "puştii talentaţi şi plini de energie" care tocmai au inventat noi scheme tactice de joc pe la colţul terenului. Mai devreme sau mai tîrziu, obiectivele vor focaliza şi pe ei...
Citiţi întregul articol...
Liberul arbitru
Schimbare de ţintă
de Sorin Stoica
Se mai întîmplă cîteodată ca lucrurile prin fotbalul nostru să meargă nesperat de bine. Se întîmplă ca antrenorii, în culmea fericirii sau a derutei, s-o apuce aşa, brambura, peste podul Grant pentru a-şi recupera sinele hărţuit de vreun patron alunecos cu aparenţă de filantrop şi esenţă de Iosefini. Şi se mai întîmplă ca, întocmai ca în filmele americane din anii '30-'40, un autobuz să scîrţîie lîngă el, lîngă antrenorul confuz, şi un şofer cu familie grea şi numeroasă, dar un om bun în fond, să facă un act de caritate şi să-l ajute să ajungă la destinaţie.
Citiţi întregul articol...
Enţiclopedia Encarta
Construirea cu cărămizi
de Luiza Vasiliu
Enţiclopedia îmi ocupă mintea din ce în ce mai mult: luni, marţi, joi, la toate orele, oricînd. Pot să spăl vasele sau să mă uit pe fereastră – de nicăieri apare cîte un cuvînt care-mi ciocăne în frunte. Toate sînt disperate să-şi caute un loc de odihnă, iar enţiclopedia e numai bună, pentru că acolo nu intră lumea decît foarte rar. Cuvîntul "construirea" a venit la mine pe cînd stăteam pe scaun într-un cabinet de medic. A venit, iar eu a trebuit să-i găsesc un loc în paginile colorate de care vă povesteam săptămîna trecută. Construirea nu-i mare lucru, mi-am zis.
Citiţi întregul articol...