Actualitate:
Lille-ul în mai mulţi prieteni
de Angelo Mitchievici
Există un început pe care nu-l cunosc suficient pentru a-l putea relata şi care, în mod obişnuit, rămîne în umbră: efortul consistent al organizării, păstrat cu elegantă discreţie de membrii Asociaţiei Printemps Roumain, care ne-au găzduit la Lille timp de o săptămînă, între 3 şi 9 octombrie în cadrul Zilelor culturale române - este vorba despre preşedintele acestei asociaţii, Cozmin Lucău, Cristian Focşa, vicepreşedinte, Cristian Preda, trezorier, secretarul Ioana Ocneanu-Thiéry, Mihai Tivadar (care s-a ocupat de spectacolele rock), Jerôme Thiéry (care s-a ocupat de tot) şi Daliana Grigore, care s-a descurcat foarte bine ca traducătoare.
Citiţi întregul articol...
Premieră la clubul Prometheus - Sell me: Vînzătorul de plăcere
de Oana Stoica
Coregraful şi dansatorul Răzvan Mazilu face pactul cu diavolul şi coboară în clubul Prometheus pentru un spectacol de dans. Căci să dansezi pe o scenă de doar vreo cinci metri pătraţi pare a fi o adevărată probatio diabolica.
Citiţi întregul articol...
Jonathan Scheele, şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, despre bugetul mic al MCC: "Întotdeauna cultura a fost un sector puţin handicapat"
Sectorul cultural din România a avut întotdeauna un handicap din cauza lipsei banilor, bugetul culturii fiind foarte mic. Şi trebuie analizat în ce măsură se pot atrage fonduri de la Uniunea Europeană, a declarat, luni, 24 octombrie, Jonathan Scheele, şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti.
Citiţi întregul articol...
Pop-cultură:
COOLTURISME
Şi de crunta-mi Vijelie tu te aperi c-o mangustă?
de Mădălina Cocea
Doamnelooooooooor şi doooomnilooor, daţi-mi voie să vi-i prezint: în colţul roşu, familia Vijelieeeeeeee!!! Cinci membri, cap de familie manelist, femeie cu gabarit, băiat cu viitor în cariera de tinichigiu. În colţul albastru, avantaj numeric, dar cu grav complex de înălţime, vă prezentăm familia Whiskers. Patruzeci de membri (şi în continuă creştere), mari amatori de insecte, lungime medie 30 de centimetri.
Citiţi întregul articol...
Ceasurile din ţara lui Immanuel
de Marius-Adrian Hazaparu
Am auzit prima oară de munţii Pădurea Neagră prin clasele primare, cînd doamna învăţătoare, fostă tovarăşă, găsise prilejul, la o lecţie de Cunoaşterea mediului înconjurător, să ne explice diferenţele dintre rîuri, fluvii, mări, oceane, lacuri... Atunci am aflat că "fluviul Dunărea izvorăşte din munţii Pădurea Neagră" şi descoperirea mi-a rămas întipărită în memorie pînă în ziua de azi, ca o mare lecţie de viaţă.
Citiţi întregul articol...
Tîrgul Internaţional de Carte de la Frankfurt:
Editorii despre participarea României la Tîrgul Internaţional de Carte de la Frankfurt: "În sfîrşit, un stand la nivel european"
Grupaj realizat de George Onofrei
Pentru prima dată în ultimii ani, România s-a prezentat cu un stand la nivel internaţional la cel mai important tîrg de carte din Europa - Tîrgul de la Frankfurt. Şi tot pentru prima dată au fost realizate cataloage de promovare a titlurilor semnate de autori români. Pare să fi trecut moda standurilor organizate pentru a promova nişte funcţionari culturali, care alcătuiau delegaţiile oficiale şi care "stăteau pur şi simplu la stand şi trăgeau la măsea!" (după declaraţiile secretarului de stat în Ministerul Culturii şi Cultelor Ioan Onisei, făcute în "Suplimentul de cultură" acum cîteva luni). Herta Müller şi Horia-Roman Patapievici au fost vedetele standului românesc, organizat în acest an de Asociaţia Editorilor din România (AER).
Citiţi întregul articol...
Interviu:
Interviu cu Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România: "Mi-aş dori ca tinerii să nu aibă nevoie de Uniunea Scriitorilor"
Interviu de R. Chiruţă
Literatura română datorează foarte mult traducerilor. Degeaba a susţinut contrariul Kogălniceanu - desigur, ţinea de romantismul paşoptist, de naţionalizare. Traducerile fac o literatură, iar literatura română este ieşită din traducerile din mai multe limbi, începînd din greacă şi pînă la franceză, trecînd şi prin engleza americană şi în general prin limbile romanice. Toată poezia noastră modernă este produsul poeziei moderne de limbă franceză, ăsta-i adevărul. Generaţia '80 în poezie este produsul Generaţiei "Beat", a lui Feringhetti şi a celorlalţi poeţi americani din anii '60.
Citiţi întregul articol...
Dosar:
Şase "frumoşi străini" s-au aflat la Iaşi pentru avanpremiera programului "Les Belles Etrangères"
Timp de două zile, şase dintre cei 12 autori selecţionaţi în programul francez "Les Belles Etrangères" s-au aflat la Iaşi pentru a participa la mai multe întîlniri cu publicul. Deşi invitaţiile la avanpremiera ieşeană au fost făcute cu mult timp înainte, numai Gabriela Adameşteanu, Ştefan Agopian, Gheorghe Crăciun, Dan Lungu, Simona Popescu şi Cecilia Ştefănescu le-au onorat. Centrul Cultural Francez din Iaşi şi revista "Suplimentul de cultură" le-au oferit celor şase autori posibilitatea de a se întîlni cu publicuri variate: elevi şi studenţi, scriitori ori cititori aflaţi întîmplător (sau nu) în librărie.
Citiţi întregul articol...
Interviuri realizate de Ovidiu Şimonca cu Gabriela Adameşteanu, Dan Lungu, Cecilia Ştefănescu, Gheorghe Crăciun şi Ştefan Agopian
Citiţi întregul articol...
"Îmi doresc din tot sufletul să văd mai des autori români traduşi" Interviu cu Laure Hinckel, consilier literar al "Les Belles Etrangéres"
Interviu de Ovidiu Şimonca
Probabil se poate face ceva mai mult. De exemplu, în momentul de faţă, nu există o librărie de unde să poţi cumpăra cărţi româneşti. Pe mine, ca traducător, m-ar interesa foarte mult să citesc noutăţile editoriale româneşti. Iar rara ocazie a Salonului de carte de la Paris n-am putut-o fructifica, deoarece la standul românesc (numai la el!) cărţile nu puteau fi cumpărate! Pe de altă parte, pot aminti şi un exemplu pozitiv. Decizia Editurii Polirom de a publica un catalog arătos pentru o colecţie inovantă, e vorba de "Ego. Proză", în 2004, un catalog total diferit de toate celelalte, ca formă şi conţinut, a contat mult în promovarea tinerilor autori şi i-a influenţat pe cei de la Paris.
Citiţi întregul articol...
"Les Belles Etrangères": Franţa ajunge la literatura română
de Ovidiu Şimonca
Timp de două săptămîni, între 14 şi 26 noiembrie, în 35 de oraşe, 12 scriitori români se întîlnesc cu publicul cititor din Franţa. Cei 12 autori sînt Gabriela Adameşteanu, Ştefan Agopian, Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Gheorghe Crăciun, Letiţia Ilea, Dan Lungu, Ion Mureşan, Marta Petreu, Simona Popescu, Cecilia Ştefănescu şi Vlad Zografi. "Les Belles Etrangères" este susţinut în întregime (financiar şi promoţional) de ministrul francez al Culturii, prin Centrul Naţional al Cărţii.
Citiţi întregul articol...
Vedetă culturală:
Interviu cu Răzvan Penescu: "Nimic nu poate să schimbe bucuria de a descoperi sau de a redescoperi un text bun"
Interviu de Victor Jalbă
Avem norocul de a ne putea alege colaboratorii. Aşa că nu există nici unul pe care să îl publicăm dacă nu ne place. Sigur că avem fiecare dintre noi rubricile sau scriitorii preferaţi, dar neavînd o componentă comercială, nu ne deranjează dacă un scriitor în care credem are zece accesări pe articolele sale (nu e cazul, dar a fost la un moment dat). Îl sprijinim în continuare şi ştim că la un moment dat va fi băgat în seamă (şi s-a întîmplat). Nu depindem de nici unul dintre grupurile din cultura română, sîntem genuini cerînd volume consecutiv unor oameni care nu se simpatizează, urmărim doar valoarea scriiturii şi satisfacerea interesului cititorilor noştri ocupaţi, care caută la noi tocmai selecţia.
Citiţi întregul articol...
Rubrici permanente:
Circul nostru vă prezintă:
Raportul de ţară şi raportul de forţe
de Lucian Dan Teodorovici
Încă de la preluarea funcţiilor de către membrii puterii actuale, Traian Băsescu a "împărţit" atribuţiile, cel puţin la nivelul percepţiei publice, în felul următor: preşedinţia este răspunzătoare de rezolvarea problemei corupţiei, în timp ce guvernul va trebui să ridice nivelul de trai, să asigure protecţia socială, să rezolve adică problemele imediat palpabile ale cetăţenilor. Repet, asta la nivelul imaginii. Pentru că, în fapt, preşedintele nu are cum să aibă un rol decisiv în stîrpirea corupţiei. Dar în calculul lui Traian Băsescu intra mai mult ideea de a beneficia de paşii inevitabili în acest sens pe care România trebuia să-i facă.
Citiţi întregul articol...
Românii e deştepţi
Tinerii din ziua de azi...
de Radu Pavel Gheo
...nu sînt serioşi, dom'le! Numai la distracţii le stă mintea! Nu mai învaţă, nu se gîndesc la ziua de mîine, beau, se droghează şi nu mai au pic de respect pentru părinţi, pentru profesori, pentru bătrîni, pentru natură, pentru stratul de ozon, pentru patrie, neam şi ram! Nici nu se compară cu tinerii din ziua de ieri! Nu, nici vorbă...
Citiţi întregul articol...
Ars Coquinaria
Caltaboşul. Prolegomene
de Adriana Babeţi
Vă veţi întreba dacă nu cumva s-a decretat Ignatul pentru ca românii să poată da iama ceva mai iute printre porcine din cauza aviarei. Altfel, ce ne-ar fi îmboldit să scoatem la înaintare ditai caltaboşul în toamna senină şi caldă a lui 2005? Vă vom spune acuşica. După ce secole la rînd mai toată scriitorimea de pe mapamond le-a făcut pe suine troacă de porci, iaca vine-un sol de pace taman din Suedia şi-i frige un roman intitulat nici mai mult, nici mai puţin decît Caltaboşul. Volumaşul îi aduce lui Torgny Lindgren un succes năprasnic şi la el acasă, printre gheţuri (e uns "cartea anului 2002"), şi la tropice, unde-i grabnic tradus şi înghiţit pe nerăsuflate. Să rămînă atunci Poliromania mai prejos? Nici gînd.
Citiţi întregul articol...
La loc TELEcomanda
Pata Monicăi se scoate cu sifon Cocoş
de Alex Savitescu
Afacerea Watergate a răsturnat un preşedinte şi a dat cu fundu-n sus întreaga clasă politică americană. Sexgate-ul anilor '90 i-a adus lui Bill Clinton o pată pe memoria colectivă, aruncîndu-l în afara politicii. Ţigaretele noastre, unu, doi, trei, nouă, ţşpe, cîte-or mai fi fost, n-au provocat nici un cutremur serios în rîndul puterii şi opoziţiei. La fel, toate afacerile cu iz de western postmodern, în care au fost implicaţi alde Berceanu, Vîntu, Vlas, Stănoiu, Iacubov, Hayssam şi tot neamul lor de şmecheri made in Romania.
Citiţi întregul articol...
Voi n-aţi întrebat, Fără Zahăr vă răspunde
Gata, tata, nu mai fac armata
de Bobi
Am fost dintotdeauna uşor oripilat de gîndul că va veni şi timpul să plec în cătănie. Că armata te face bărbat, că fără ea nu se uită fetele la tine şi nu poţi să te însori. Am strîns cu stoicism din dinţi cînd, într-a doişpea, ne-au aliniat în sula goală în faţa comisiei de recrutare şi a trebuit să defilăm în faţa marilor generali desfiguraţi de rachiu.
Citiţi întregul articol...
Dumnezeu se uită la noi cu binoclul
Vai de cafelele mele!
de Emil Brumaru
Cînd am început să beau zilnic, ceremonios, cu dichis şi plescăieli de limbă, pătruns de importanţa viciului domestic, la îndemîna oricui, cafea? Cred că la Dolhasca! Zic domestic pentru că obiceiul l-am deprins de la nevastă-mea, prima... Aveam un somn destul de fragil, niciodată nu zăceam în orele dimineţii încleiat în vise şi cearceafuri, ochii mi se holbau brusc, mintea era limpede, trenul care trecea la cîţiva metri de casă îmi crea impresia că sînt tăiat voios în două, cu timpul mă obişnuisem.
Citiţi întregul articol...
Cum stau lucrurile
"Scriitura testiculară" n-a murit! (2)
de Ionuţ Chiva
Vom afirma că scriitura testiculară vine pe filieră rusă sau interbelic americană şi presupune: un story tare, personaje şi scene. Toate acestea sînt lucruri de neconceput, groaznice şi de căcat. Ţin însă de adevărul unei necesare teleologii a romanului. O prostie. Tot H. (tatăl lor, 23 octombrie, 2005, dixit), spune: "Scrisul descrie, delimitează. Introduce un dram de coerenţă, un strop de realism. Ne bălăcim mai departe într-o ceaţă însîngerată, însă există cîteva repere". Spune asta tot în Extinderea..., poate cea mai adevărată scriere a lui, deşi ce a urmat sînt chestii mai mişto de citit, mai mult "romane".
Citiţi întregul articol...
Scrisoare pentru melomani:
"Concertul magic" al lui Yehudi Menuhin
de Victor Eskenasy
În 1948, Yehudi Menuhin realiza într-un studio la Hollywood ceea ce producătorul peliculei, Paul Gordon, avea să numească primul film artistic muzical. Filmul a rulat în cinematografele din lumea întreagă, dar peste timpuri a fost aproape uitat. Pînă cînd, prin 1998, cincizeci de ani mai tîrziu, o copie germană a fost regăsită în arhive, restaurată şi pusă pe DVD de compania Euroarts. DVD-ul a apărut luna trecută şi, aproape inutil să insist, este un document istoric.
Citiţi întregul articol...
Teatru la rotisor
Cuvinte calorice
de Mihaela Michailov
La 1200° C, sticla se topeşte. Transparenţa devine fluidă. Opacitatea se distilează şi curge. E materie pulverizată. La Librăria Cărtureşti, pe 19 octombrie, s-a prizat un art joint. Cuvintele s-au topit în formele halucinogene ale sticlei, sticla în foc şi focul în film. Apoi filmul a ars în sunete. Ambientale şi lichide ca nişte bule muzicale. Şi literele aţoase s-au regrupat şi s-au legat în propoziţii. Într-o lectură încălzită de fragmente din Florin Iaru, Liviu Bleoca, Veronica A. Cara, Silviu Gherman, Ioana Morpurgo, Florin Pîtea, Andrian Schiop, Constantin Vică, Tudor Călin Zarojanu. Şi "imprimată" pe sticlă de Ioan Nemţoi.
Citiţi întregul articol...
Cronică de film:
Ultimul film al lui Sergiu Nicolaescu: 15 nu e despre Revoluţia de la Timişoara!
de Iulia Blaga
Cînd aveam vreo nouă ani, l-am văzut la Magazinul Universal "Dumbrava" din Sibiu pe Sergiu Nicolaescu. Am intrat în fibrilaţie. Am mobilizat-o pe sora mea, am plantat-o pe maică-mea, am fugit să cumpărăm carneţele de 80 de bani şi l-am prins chiar înainte să dispară pe scara rulantă. După ce ne-a dat cîte un autograf, m-a mîngîiat pe cap şi a rostit cu drăgălăşenie măgulită - "Copii...". Cine ar fi crezut că o să ajung să scriu despre Sergiu Nicolaescu? Am şi rătăcit carneţelul.
Citiţi întregul articol...
Arte vizuale
Postproducţia
de Matei Bejenaru
În urmă cu cîteva luni, am scris un articol despre cartea Estetica relaţională a teoreticianului şi curatorului francez Nicolas Bourriaud, în care prezentam noile modele de sociabilitate create de artişti în anii exploziei Internetului. Postproduction este următoarea carte a autorului, apărută în anul 2000, volum ce analizează sensibilitatea colectivă în cadrul căreia s-au dezvoltat noi forme artistice pornind de la unele deja existente.
Citiţi întregul articol...
Liberul arbitru
Gospodin Oleg
de Sorin Stoica
Deşi au trecut ceva luni de cînd Protasov e antrenor la Steaua, tot nu pot să spun cu mîna pe inimă că ucraineanul e au ba un mare antrenor. Sau măcar un antrenor de Doamne-ajută acolo şi el. Asta şi pentru că, fără să înţeleg de ce, de cînd a ajuns în România a fost luat din scurt, constant considerat incapabil, s-a văzut în privirea lui albinoasă doar o cruntă lipsă de soluţii şi de viziune. Sau întinderile pustii şi degerate ale Siberiei.
Citiţi întregul articol...
Enţiclopedia Encarta
Monstruozităţi
de Luiza Vasiliu
Cîte feluri de monştri, atîtea feluri de oameni. Şi cîte feluri de monstruozităţi, atîtea feluri de diformităţi pufoase sau înspăimîntătoare. Eu totuşi cu cine ţin? (Asta-i cel mai important de ştiut.) Normal, cu monştrii din desene animate. În primul rînd, cu Shrek (nu Shrek II), pentru că el a descoperit asemănarea fundamentală dintre căpcăuni şi ceapă (S.: "Căpcăunii sînt ca ceapa", Măgarul: "De ce? Pentru că put?", S.: "Da. Nu! Ceapa are straturi. Căpcăunii au straturi. Nu-nţelegi?! Amîndoi avem straturi").
Citiţi întregul articol...