Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Revista presei  Sageata  Citind Suplimentul de cultură

Interviu cu criticul de teatru George Banu: A te rezuma la o singură idee presupune sau geniu, sau prostie


Redacţia Suplimentul de Cultură

14.11.2005
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Actualitate:

 Criticul de teatru George Banu despre tendinţele din teatrul european: "Formele cele mai noi regăsesc tradiţii vechi"
de Ana-Maria Onisei
Pe 3 noiembrie, George Banu a fost prezent la Centrul Cultural Francez din Iaşi pentru a discuta cu publicul despre tendinţele actuale din lumea teatrului european. Venirea sa în România a fost prilejuită şi de decernarea titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Arte "George Enescu" şi de lansarea volumului Peter Brook. Spre teatrul formelor simple, apărut în coeditare la Polirom şi Unitext
Citiţi întregul articol...

 Promisiuni ministeriale: Cel mai mare festival românesc de teatru va fi "internaţionalizat"
de Ana-Maria Onisei
Duminica trecută a avut loc deschiderea celei de-a XV-a ediţii a Festivalului Naţional de Teatru "I.L. Caragiale" de la Bucureşti. O ediţie dedicată regizorului, aşa cum a precizat criticul de teatru şi directorul artistic al Festivalului, Marina Constantinescu. La Teatrul "Bulandra" au fost prezenţi premierul Călin Popescu-Tăriceanu şi soţia sa, ministrul Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu, primarul general al capitalei, Adriean Videanu, dar şi fostul ministru Mona Muscă. S-a stat şi în picioare, s-a aplaudat destul de mult şi, nu în ultimul rînd, s-au făcut promisiuni pentru anul viitor.
Citiţi întregul articol...

 Asociaţia Editorilor din România vrea un nou tîrg de carte
de Ana-Maria Onisei
Asociaţia Editorilor din România (AER) a hotărît să organizeze un tîrg naţional de carte în spaţiul de la Romexpo. Evenimentul, ce va avea loc cel mai probabil în luna iunie a anului viitor, este deocamdată în fază de proiect, însă a iscat deja dispute între Fundaţia "Artexpo" – organizatorul de pînă acum al Tîrgului de Carte Bookarest – şi editori, care se plîng de lipsa de spaţiu pentru expunere. Doina Marian, directorul executiv al AER, susţine că iniţiativa asociaţiei nu face concurenţă neloială celor de la "Artexpo" şi este spre binele pieţei de carte din România. Mihai Oroveanu, directorul Fundaţiei "Artexpo", afirmă că va avea o întîlnire cu reprezentanţii AER pentru a stabili în ce fel se vor desfăşura cele două tîrguri.
Citiţi întregul articol...

 Nenea Comisar, pot să mă dau cu bicla în faţa blocului?
de Cristi Neagoe
Nu prea îmi dau seama cum se iau deciziile în cadrul Poliţiei Rutiere din Bucureşti sau în Comisia Tehnică de Circulaţie. Cu atît mai puţin înţeleg felul în care aceste decizii ajung la urechile celor interesaţi să ştie ce mai au şi ce nu mai au voie.
Citiţi întregul articol...

 Dezbatere la Iaşi despre dezvoltarea urbană
de Ioana Tudora, arhitect
Centrul Cultural Francez din Iaşi şi Asociaţia pentru Tranziţie Urbană (ATU) din Bucureşti au organizat la sfîrşitul săptămînii trecute un colocviu pe tema: "Dezvoltare urbană şi aspecte sociale". Totodată au fost vernisate două expoziţii de fotografie, care vor putea fi văzute în holul Centrului pînă pe 21 noiembrie. "Lipscania" este o poveste nostalgică, ce se găseşte suspendată între imaginarul afectiv al bucureştenilor şi realitatea istoric-degradată a centrului oraşului.
Citiţi întregul articol...


Pop-cultură:

 COOLTURISME
Integrare, cu Akcent pe "R"
de Mădălina Cocea
Cea mai interculturală experienţă a vieţii mele am trăit-o trîntită pe burtă, pe un parchet presărat cu piese de puzzle, împreună cu Lotte, Siemen şi Jackob, trei copii flamanzi cu vîrste între cinci şi zece ani. Pe nepusă masă, cel mijlociu a început să danseze şi să fredoneze o melodie care suna, în propria-i adaptare, cam aşa: "Prosmi brecii numa numa ei, numa numa ei". Cînd am preluat ştafeta, cîntînd varianta corectă "Vrei să pleci, dar nu mă-nu mă iei", au început cu toţii să ţopăie de parcă s-ar fi întîlnit cu Britney Spears. Iar eu ţopăiam pe lîngă ei, bucuroasă că-i întîlnisem pe O-zone în satul Serskamp, comuna Wichelen, regiunea Flandra de Est, Belgia.
Citiţi întregul articol...

 Întrerupem programul pentru o ediţie specială dedicată grevei profesorilor: Cum a ratat Steag Andrei un "69" la şcoală
de George Onofrei
Cele două note de 4 din viaţa mea le-am luat din cauza matematicii. Prima oară ţin minte că nu m-am descurcat prea bine cu o ecuaţie cu o singură necunoscută.
Citiţi întregul articol...


Carte:

 Cronologia frumosului
de Ana-Maria Onisei
"Fiţi precum sînt eu! Precum sînt eu în neîncetata schimbare a formelor exterioare, mamă a tot şi a toate, veşnic creatoare, care veşnic obligă la existenţă, care veşnic îşi găseşte alinarea în această schimbare a aparenţelor" ("Frumuseţea dionisiacă", Friedrich Nietzsche, Naşterea tragediei). Istoria frumuseţii (sau Istoria frumuseţii, ediţie îngrijită de Umberto Eco, Editura Rao, 2005), pusă în pagini, este ea însăşi o formă de tragedie. O dramatizare puternică, plină de schelete şi contururi scenografice, transformări imortalizate în aparenţe, dialoguri şi lumini plasate esenţial. Dincolo de transa pe care o induce lectura – sînteţi liberi, oricînd, poate chiar începînd cu privitul primelor planşe comparative, să vă metamorfozaţi, la scenă deschisă, într-o iubire năvalnică dintre o apolinică şi un dionisiac, în contururi de Venus, sau să vă odihniţi pe spate de scoică – volumul poartă o puternică amprentă analitică şi ştiinţifică.
Citiţi întregul articol...


Interviu:

 Interviu cu criticul de teatru George Banu: "A te rezuma la o singură idee presupune sau geniu, sau prostie"
Interviu de Emilia Chiscop
Eu am fost un om al frontierelor. Să trec de la Bucureşti la Sofia a fost marele meu pas. Sentimentul de frontieră mi-a fost propriu. Eu mă duceam să văd muzee şi mergeam la spectacole. Astăzi, din cauza diverselor tehnologii, a intervenit această mutaţie despre care vorbeam. În acelaşi timp, nu că vorbesc eu ca bătrînii, dar ciclurile în istoria artei sînt repetabile. De fapt, nu e nesemnificativ faptul că epoca cea mai valorizată astăzi dintre epocile vechi este Evul Mediu. Trăim într-un fel de ev a mediu artistic, în sensul nobil al cuvîntului. Pentru că ce erau, de fapt, marile spectacole care se dădeau în faţa catedralelor? Erau un amestec de dans, de teatru, de imagini, de text aproximativ...
Citiţi întregul articol...


Dosar:

 Sectorul cultural, în căutarea independenţei pierdute
Dosar realizat de George Onofrei
"Suplimentul de cultură" dedică acest dosar unor studii culturale recente realizate de Asociaţia ECUMEST, cunoscută şi prin organizarea turneului regizorului Andrei Şerban în vara acestui an. "Finanţatori ai cooperării culturale în şi cu ţările Europei de Sud-Est" şi "Organizaţiile culturale independente în ţările Europei Centrale şi de Est, Turcia şi Caucaz" oferă pentru prima dată o imagine coerentă despre sectorul cultural într-o zonă asupra căreia interesul Europei este din ce în ce mai crescut. Oana Radu şi Corina Şuteu sînt coordonatoarele celor două proiecte, susţinute de asociaţii culturale europene importante: Fundaţia Culturală Europeană, Amsterdam, şi Association Française d'Action Artistique, Paris. Lansarea studiilor a avut loc în urmă cu două săptămîni la Bucureşti. Obişnuiţi fiind să reacţionăm mai degrabă la zgomotele lumii noastre artistice decît la analize temeinice, vom găsi în aceste studii unele dintre principalele cauze pentru care tranziţia de la etatism la o structură mixtă a mediului nostru cultural va mai dura o vreme.
Citiţi întregul articol...

 Interviu cu Oana Radu, director de programe al Asociaţiei ECUMEST: "Principalii finanţatori privaţi în regiune au fost fundaţiile americane"
Într-adevăr, Fundaţia Soros a avut în toate ţările din Est un rol deosebit de important – în primul rînd, în susţinerea unor noi practici artistice şi manageriale şi a apariţiei şi dezvoltării sectorului cultural independent. În al doilea rînd, într-o perioadă în care schimburile culturale vizau mai ales colaborările Est-Vest, Fundaţia Soros a fost principalul declanşator şi promotor, în anii '90, al cooperării culturale între ţările din spaţiul est european, şi mai apoi sud-est european. Spre sfîrşitul anilor '90, acest sprijin a scăzut treptat, pentru a înceta începînd cu anul 2000, Fundaţia Soros orientîndu-se către alte zone, precum Asia Centrală şi Mongolia. Această dispariţie a lăsat un gol deocamdată neocupat de alţi finanţatori; este adevărat că în ultimii ani au apărut noi programe de sprijin la nivel regional – precum sprijinul acordat de Institutul Goethe în cadrul Pactului de Stabilitate – sau că vechi finanţatori, cum ar fi Fundaţia Culturală Europeană, continuă să susţină proiecte în regiune. Însă toţi aceştia nu au reuşit să compenseze retragerea importantului sprijin al Fundaţiei Soros.
Citiţi întregul articol...

 Interviu cu Corina Şuteu, coordonatoarea studiului "Organizaţiile culturale independente în ţările Europei Centrale şi de Est, Turcia şi Caucaz":
Una dintre concluziile studiului din acest punct de vedere a fost că, de fapt, nu există posibilitatea de a compara grupuri de ţări şi că situaţia diferă, în realitate, de la o ţară la alta în ceea ce priveşte structurile culturale independente şi aşa-zişii intermediari din cultură. Al doilea aspect a fost nevoia de a găsi indicatori pentru "labelizarea" structurilor culturale independente din această zonă – indicatori comuni pentru toată regiunea. Acestea au fost cele două cerinţe ale studiului, pentru că el a fost realizat pe baza unei cereri foarte clare: cunoaşterea unei regiuni foarte vaste pentru realizarea unor proiecte de cooperare şi înţelegerea funcţionării unor structuri culturale independente în zona respectivă. Studiul a fost solicitat de Association Française D'action Artistique – AFAA, care a realizat că trebuie să devină o asociaţie mai europeană şi a fost interesată să realizeze proiecte cu Europa Centrală şi de Est, mai ales cu ţările care au aderat de curînd la Uniunea Europeană. Şi pentru asta avea nevoie de date suplimentare legate de realitatea structurilor independente. Adevărul este însă că cererea AFAA a fost una destul de reductivă, noi angajîndu-ne la o muncă mult mai largă şi mai ambiţioasă. Pentru ECUMEST a fost foarte interesant să facă o "scanare" a structurilor culturale independente.
Citiţi întregul articol...


Vedetă culturală:

 Jonathan Coe are toate ingredientele pentru un roman de succes
de Ana-Maria Onisei
Dacă vă pregătiţi de-un periplu prin trecutul zbuciumat de revolte politice ori sociale, istorii de formaţii rock, poveşti cu şcoli cu disciplină severă, clinici pentru insomniaci şi descoperiri adolescentine, britanicul Jonathan Coe le are pe toate. Romanele sale trec prin anii '70, '80 şi '90 cu nonşalanţa a cîte patru sute de pagini încărcate de comentarii sociale ascuţite, indignări sălbatice, integrate într-o structură clasică, riguros definită, ce-ţi provoacă plăcerea unei lecturi tihnite, de roman tradiţional. În plus, luate la rînd, creează o senzaţie puternică de întoarcere în spaţiu şi timp, te plimbă, într-un crescendo fabulos, prin Anglia lui Margaret Thatcher, atmosfera de mohoreală victoriană din celebra "casă a somnului" sau Birmingham-ul măcinat de transformări de clasă al anilor '70.
Citiţi întregul articol...


Rubrici permanente:

 Circul nostru vă prezintă
Plasa profesorilor
de Lucian Dan Teodorovici
Dacă vorbeşti despre greva din învăţămînt desfăşurată în această săptămînă cu vreo persoană nedependentă financiar de sistemul educaţional, care în plus mai are şi un copil la şcoală, vei afla că profesorii sînt, "cu puţine excepţii", nişte incompetenţi ce nu-şi merită, "în majoritatea cazurilor", nici măcar banii pe care-i primesc, fiind, de fapt, nişte îmbuibaţi care cer neruşinat de mulţi bani pentru meditaţii, trăind aproape princiar de pe urma lor. "Cei mai mulţi dintre ei."
Citiţi întregul articol...

 Românii e deştepţi
Liceeni, vă ordon, treceţi la uniformă!
de Radu Pavel Gheo
Nu apucă să treacă anul şi se mai găseşte cîte o comisie de oameni deştepţi care propune reintroducerea uniformelor şcolare în gimnaziu şi liceu. Supusă la vot, propunerea e, de obicei, respinsă. Însă, odată cu trecerea timpului, altă comisie, altă lume deşteaptă, altă gaşcă de bătrînei tînjitori prind chef să pună la punct şi la uniformă generaţiile tinere.
Citiţi întregul articol...

 Ars Coquinaria
Dragi tovarăşe gospodine
de Adriana Babeţi
Pentru că ne-am scris rubricuţa taman luni, 7 noiembrie, am pus uleiul la încins şi v-am prăjit nişte minciuni (v. Sanda Marin, cap. Aluaturi şi dulciuri de casă). Nu le-am pudrat cu zahăr vanilat, căci ne-am gîndit să vă îndopăm, măcar o dată pe an, cu ceva care să vă cadă greu la lingurică. N-o să vreţi a recunoaşte (cei mai bătrîiori) că aţi putut înghiţi aşa ceva. N-o să vă vină a crede (celor mai juni) că părinţii şi bunicii voştri au dumicat toate cele fără să facă icter mecanic sau să se cretinizeze de tot. O să ziceţi că le-am scos din burtă. Puteţi spune ce poftiţi, dar aflaţi că lucrăm cu izvoarele pe masă şi, între noi fie vorba, ne-ar chiar plăcea să dăm în foc de atîta fantezie. Am scos aşadar la iveală din fundul bibliotecii: 1) o cărţulană proletcultană destul de jerpelită, fără an şi editură, îngrijită de Uniunea femeilor democrate din RPR (Conserve populare de legume şi fructe); 2) un volumoi sovietoi (Copii eroi, Ed. Politică, 1962) şi 3) revistuţele comunistuţe "Arici pogonici, album vesel pentru cei mici" şi "Luminiţa", din noiembrie 1958.
Citiţi întregul articol...

 La loc TELEcomanda
Lori sau infinitele posibilităţi...
de Alex Savitescu
Ce înseamnă toamna, la ţară? Toamna la ţară, cînd afară e frig, cîinele s-a făcut covrig sub cuptor, Magazinul Mixt nu mai dă băutură pe datorie, iar tu, rătăcit în weekend prin glodurile patriei, ai marele nenoroc să nu poţi urmări decît TVR şi ProTV Internaţional? Ei bine, dacă se-ntîmplă să te-ngropi într-o aşa situaţie, pentru că antena ta de satelit n-are decodor digital, nu-ţi rămîne decît să-nghiţi în sec tot ceea ce-ţi varsă cele două canale (la propriu...).
Citiţi întregul articol...

 Voi n-aţi întrebat, Fără Zahăr vă răspunde
Să ne culcăm pe patul puştii
de Bobi
Era una dintre serile fatidice în care simţi că dacă nu bei pînă vomiţi nu eşti bărbat şi că prietenii se bazează pe tine cum se bazează puii de popîndău pe ţîţa popîndicii pentru cei cîţiva stropi de zeamă mamară. Nimic nu mai conta decît instinctul de a-mi hrăni cu rachiu puii de lele cu care eram înhăitat.
Citiţi întregul articol...

 Dumnezeu se uită la noi cu binoclul
Ce ne facem cu Ivanov?
de Emil Brumaru
"N-are decît să rămînă singur cuc, dracu să-l ia!" Iritat, plictisit de veşnicile văicăreli, dureri de căpăţînă, tremurături, oboseli, rîsete în hohote, plînsete în hohote, sentimente de vinovăţie, sătul pînă în gît de singurătatea lui Nikolai Alexeevici Ivanov, de furia lui, de ruşinea lui, de monologoiul actului III, de monologaşul actului IV, de dialoguri, de pauze, pauze, pauze, de orice, nemaiprididind cu modificările, Cehov izbucneşte crocodilic într-o scrisoare către A.S. Suvorin, răspunzîndu-i acestuia la o părere privind piesa dramatică: "Îmi spui că te-a surprins absenţa Saşei la sfîrşitul actului IV. Aşa şi trebuia: să observe publicul că Saşa lipseşte...
Citiţi întregul articol...

 Scrisoare pentru melomani
Gaudeamus igitur
de Victor Eskenasy
...a fost muzica intonată marţi (8 noiembrie a.c.), la Cluj, unde s-a desfăşurat o originală conferinţă internaţională pe tema contribuţiei evreilor la lumea muzicală, organizată de "Institutul de iudaistică şi istorie evreiască" din cadrul Facultăţii de istorie şi filosofie a Universităţii clujene. Gaudeamus igitur deoarece, după prezentarea unei comunicări intitulate "Literatură şi muzică. Portretele comparative a doi evrei din Provence: Armand Lunel şi Darius Milhaud", profesorului Carol Iancu, de la Universitatea Paul Valéry–Montpellier III, i s-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Cluj-Napoca.
Citiţi întregul articol...

 Teatru la rotisor
Pantofii din lună
de Mihaela Michailov
Repetiţia provoacă aşteptarea şi o încalţă în pantofi scîlciaţi. Tompa Gábor personalizează şi umanizează aşteptarea, o transformă într-un cumul de gesturi şi atitudini fireşti, îi găseşte cheia de acces prin lucruri mărunte şi banale. Nu vedem un eseu teatral despre aşteptare, nimic filosofic sau generic.
Citiţi întregul articol...

 Cronică de film
"Apele întunecate" sînt întotdeauna adînci
de Iulia Blaga
Lucrurile se petrec uneori după corespondenţe ciudate. Se făcea că ieşisem din casă ca să merg spre Mall să văd Dark Water. Pe coridor mă opresc două vecine ca să discutăm despre infiltraţiile care ne tot lovesc pe noi, locatarii de la ultimul etaj, şi despre ce-ar trebui să facem. Ajung la film, unde mă nimeresc lîngă Mihai Chirilov şi, comentînd filmul, ne dăm seama că tot lîngă mine a stat şi acum doi ani (?), cînd am văzut varianta originală a peliculei, cred că la un TIFF clujean.
Citiţi întregul articol...

 Muzică pe litere
O melodie românească umblă brambura prin limbi străine
de Răzvan Ţupa
Despre succesul pe care l-au avut cei de la O-zone în străinătate se tot scrie de mai bine de un an. Mai puţin s-a scris despre variantele piesei lor. Evident, Dragostea din tei a făcut vînzări de milioane de dolari în ţările în care a avut "cover"-uri. Radu Clondescu, în calitatea sa de General Manager şi Administrator la EMI Music Publishing Romania, gestionează în lume, printre altele, şi drepturile de autor asupra compoziţiilor O-zone.
Citiţi întregul articol...

 Arte vizuale
Superstars
de Matei Bejenaru
Cartierul muzeelor – "Museums Quartier" (MQ) din Viena – este un exemplu de aplicare coerentă a viziunii despre cultură a unui stat. Instituţiile şi politicile culturale pot aduce acel capital de imagine pe care fiecare ţară doreşte să îl cîştige într-un context global bazat pe o competiţie acerbă, în cazul Austriei, cultura oferind mai multă vizibilitate şi prestigiu decît sportul ori starurile pop.
Citiţi întregul articol...

 Liberul arbitru
Valea!
de Sorin Stoica
Cred că din decembrie '89, cînd a căzut în sfîrşit Ceauşescu, nu mi-am mai dorit plecarea cuiva dintr-o funcţie aşa cum îmi doresc acum abdicarea lui Mircea Sandu. O silă comparabilă. Ştiu că analogia ar putea să-mi atragă un soi de înjurături de genul "morţii mă-tii de jegos", aşa cum a păţit-o Ion Crăciunescu, dar îmi asum riscul.
Citiţi întregul articol...

 Enţiclopedia Encarta
Vînzare cu strigare
de Luiza Vasiliu
"A murit o moarte de comis-voiajor, în şoşonii lui verzi de catifea." Aproape că nu se poate spune nimic mai frumos despre moartea cuiva. E oare prea tîrziu ca să mai fiu Willy Loman? Sau, iarăşi, totul e pierdut pentru mine? E prea tîrziu să bat drumurile prăfuite, tîrîind după mine genţi burduşite cu detergenţi, perii şi alte nebunii de care n-are nimeni niciodată nevoie?
Citiţi întregul articol...
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer