Dar exemplul acesta este cel mai la îndemână, este cel mai limpede, feminitatea din creaţiile lui Mire ia forme foarte subtile dar şi intense, sunt o stare de spirit, un contur, o umbră, o culoare. Aş putea pomeni cuvântul senzualitate dar mai potrivit mi se pare să afirm că privirea ta atinge carnea unor poeme. Ceea ce vezi plimbându-te prin faţa exponatelor sale alcătuieşte o frântură de univers magic, traversat de o fereastră-oglindă impalpabilă de care fiinţe a căror formă pare subţiată de un dor puternic de "celălalt" şi implicit de o parte din sine însuşi, se apropie si se reflectă în zidul imaterial, creând o simetrie a sentimentelor şi a contururilor limpezi potenţate de culoarea puternică a fundalului.
Şi toate acestea fac parte din universul lui Mire, un univers în care corespondenţele sunt prezente până în cele mai mici detalii ale compoziţiilor, stabilite uneori între configuraţii ale unui aparent derizoriu cum ar fi acele pene cu un colorit plăcut ale păunului (forme "cochete") şi simboluri grave, siderale. Nostalgia care impregnează multe dintre lucrări te determină să te întrebi în sinea ta dacă cele două aripi, dacă cele două mâini, dacă cele două trupuri se vor putea atinge vreodată în acel spaţiu atât de viu, de pregnant (printre altele, spaţiul unei culori care trăieşte şi influenţează tot ce are contact cu ea). Sau dacă toate elementele care le înconjoară pe cele două fiinţe care se privesc parcă de o eternitate nu au rolul de a accentua distanţa şi singurătatea. Te întrebi, prin urmare, în ce fel se realizează acel tandem în cazul unora dintre lucrări (cum ar fi de exemplu "Tandreţe" şi "Noapte", sau în "Rendez-vous"), şi dacă nu cumva este vorba de un fel de "a simţi împreună", în sensul stabilirii unei legături empatice, când de fapt în ochii privitorului se reflectă intensitatea cu care o entitate sau alta tânjeşte după cealaltă.
Privind lucrările ca pe o serie de compoziţii deschise, creând punţi virtuale între ele, pot vedea o frântură semnificativă dintr-un spaţiu coloristic şi afectiv asemănător, de ce nu, celui din Cântarea Cântărilor, pentru că şi în creaţiile lui Mire există aceeaşi sensibilitate exotică, aceeaşi strălucire aproape mistică a inocenţei. Tânăra "Negresă" pare să spună "Sunt neagră, dar sunt frumoasă, fiice ale Ierusalimului, cum sunt corturile Chedarului şi cum sunt covoarele lui Solomon."
În întregul tablou (pentru că, într-un fel fiecare dintre lucrări face parte dintr-un soi de construcţie unică, asemenea unui puzzle imagistic), există o poezie subtilă şi puternică în acelaşi timp în fiecare dintre poveştile cuplurilor de fiinţe care se privesc, care comunică între ele într-un fel sau altul, fie că este vorba de o lume vegetală, animală ori umană. Pe lângă faptul că în interiorul fiecărei poveşti există un tandem, totodată acestea comunică între ele creând o singură poveste, aceea a unei reîntregiri, a unei completări care duce la desăvârşirea cifrei unu, a unui "unu" care înseamnă doi ochi suprapuşi, două mâini, două gânduri suprapuse. De aceea "tandem"-ul figurează două entităţi, când de fapt, prin armonizarea lor, prin posibila lor identificare simbolizează o împlinire totală, o atingere cu vârful degetelor a unui paradis în care "principiul feminin" funcţionează perfect.
(Iulia Argint)
Miercuri, 29 noiembrie 2006, ora 13, la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru 38, Bucureşti) va avea loc vernisajul expoziţiei de grafică "Tandem" a artistei Mihaela Mirela Grigore.
Afirmată în domeniul tapiseriei graţie unei tehnici originale, Mihaela Mirela Grigore îşi prezintă în expoziţia de la Institutul Cultural Român creaţia grafică. Desenul minuţios şi culorile intense şi vii se îmbină, unite sub principiul tandemului. Acesta se regăseşte "în fiecare dintre poveştile cuplurilor de fiinţe care se privesc, care comunică între ele într-un fel sau altul, fie că este vorba de o lume vegetală, animală ori umană. Pe lângă faptul că în interiorul fiecărei poveşti există un tandem, totodată acestea comunică între ele creând o singură poveste, aceea a unei reîntregiri, a unei completări care duce la desăvârşirea cifrei unu, a unui "unu" care înseamnă doi ochi suprapuşi, două mâini, două gânduri suprapuse" (Iulia Argint). Tandemul se reflectă şi în modul de expunere: expoziţia poate fi văzută în spaţiul expoziţional al ICR, în perioada 29 noiembrie - 12 decembrie 2006, dar şi online la www.mire.ro.
Tânăra artista a expus, până acum, la Muzeul de Artă Constanţa - expoziţia personală "Fantezie" (noiembrie 2006), la Bistro de l'Arte, Braşov - "O parte dintr-un univers" (august - octombrie 2006), la Galeria Fundaţiei / Baku Art Gallery - expoziţia personală "Despre femei" (decembrie 2005), la Maarten's Gallery (septembrie 2005), la Muzeul de Istorie şi Artă, Bucureşti (noiembrie 2000). Printre expoziţiile de grup la care a luat parte: festivalul "Erotik", Muzeul de Artă Constanţa (2003, 2002), expoziţie la galeria Zu Pefi, Elveţia (2001).
Detalii despre artistă şi eveniment la www.mire.ro.