liniile care ne leagă
apar
dispar
aparatul ceresc
ne cere
drept combustibil
zilnica doză de vise
de nu
arcurile mecanismului pocnesc
în mod ireversibil
și sar
iar
porțile norilor
rămân închise
les lignes qui nous relient
apparaissent
disparaissent
l'appareil céleste
nous demande quotidiennement
en guise de combustible
sa dose de rêves
sans quoi
les ressorts du mécanisme
subissent d'irréversibles
dommages
et nous laissent
à nos tristesses
en verrouillant les portes des nuages