Kitul suporterului suedez - Ziua 4: Suedia

Nu este greu să stabileşti ordinea priorităţilor în această perioadă a anului când sunetul competent al fluierului arbitrului te ajută să te organizezi.

La ora anunţată, opreşti DVD-ul cu Sommarnattens leende (Zâmbetele unei nopţi de vară), renunţi la handsfree-ul de la telefonul Ericsson, te întinzi confortabil pe canapea şi schimbi inputul la televizor pe TV 4, chiar înainte de imn. De Ingmar Bergman îţi mai aminteşti după fix 45 de minute. Film, teatru, literatură, muzică, arte plastice şi contemporane, gastronomie, arhitectură, fotografie, poezie, dans - toate pot fi înghesuite în cele 15 minute de pauză, pentru ca restul timpului să îl ai liber pentru fotbal.

Astfel, este foarte probabil că după meci să fii atât de absorbit de emisiunile de analiză sportivă încât să uiţi că este Stockholm Dance Week, Festivalul muzicii medievale, Cenerentola la Opera Naţională sau teatru în aer liber. Uiţi chiar şi de concertul Kylie sau Celine Dion când panelul de "experţi", din care obligatoriu face parte cel puţin o femeie, discută ştiinţific şi democratic strategia jocului sintetizată în grafice şi traiectorii prin ingeniozitatea tehnologică a echipei de transmisie.

Produs de import din Marea Britanie, fotbalul nu s-a cocoloşit în inima suedezului lângă celelalte obiceiuri englezeşti atât de trendy la sfârşit de secol XX, ci a ieşit pe teren, devenind cel mai popular sport naţional. Astfel, tocmai pentru că în loja de pe stadion, ca şi la Tosca sau la un concert Kylie M, te vede toată lumea, suedezul îşi asortează ţinuta cu accesorii galben-bleu inscripţionate cu heja Sverige (Hai Suedia). Magazinele nu mai fac faţă vânzărilor de tricouri, fulare, termosuri, pernuţe, steaguri sau înfricoşătoarele căşti de viking, cumpărate cu entuziasm an de an.

Pentru cei care vor să împărtăşească momentul cu prietenii, barurile şi terasele din oraşul vechi şi de pe Södermalm asigură distribuţia berii în săli echipate cu LCD-uri imense. Însă fotbalul se consumă civilizat, cu volumul dat încet manifestând toleranţa la preferinţele sportive ale celorlalţi. Majoritatea ţin cu Suedia, dar prin pub se pot găsi rătăciţi şi câţiva turişti sau nişte masteranzi în IT care preferă Grecia. Fetele sunt şi ele prezente, doar vorbim de ţara în care echipa naţională de fotbal feminin a fost principalul promotor al genului, având în prezent peste 56.000 de femei licenţiate ca jucători.

Totuşi, fiind aproape de midsommar (noaptea de Sânziene), când Stockholmul se bucură de cea mai lungă zi a anului, te simţi parcă solar şi plin de energie, chiar şi după ce toţi comentatorii sportivi au plecat să se odihnească. Atunci, poţi liniştit să te bucuri de traducerea în suedeză a cărţii Portretul lui M de Matei Călinescu. Dacă dimineaţa te afli încă în febra fotbalului sigur o să răsfoieşti la cafea suplimentul cotidianului Dagens Nyheter dedicat campionatului european unde, pe lângă informaţii despre echipele naţionale, primeşti "tipsuri" despre prezenţe europene la Stockholm. La pagina dedicată echipei româneşti, o poză cu Paul Codrea învingător ornează colţul din dreapta sus, pentru ca, în dreapta jos, să ţi se sugereze să vizitezi expoziţia de fotografie organizată de Institutul Cultural Român de la Stockholm. Chiar daca toată lumea este cu ochii pe Mutu, Chivu sau Piţurcă, la sediul institutului showul este făcut de Cărtărescu, Herta Müller sau Liiceanu aşa cum au fost ei surprinşi de fotograful Cato Lein.

Astfel, ca un fotoliu de la IKEA, kitul suporterului suedez include în aceeaşi cutie toate elementele pentru un campionat confortabil: un program stabilit cu calm, informaţii însuşite riguros, o ţinută asortată şi bere la rece.

(Simona Buzatu,
ICR Stockholm)